Războiul aprinde din nou Fâșia Gaza

În timp ce Israelul aniversa 70 de ani de la constituirea statului evreu, palestinienii au marcat ziua de ieri, pe care o denumesc „Nakba” („Catastrofa”, în limba arabă), îngropându-i pe cei 58 de protestatari uciși luni de forțele israeliene de securitate, în cea mai sângeroasă zi de la războiul din 2014, din Fâșia Gaza.

Cel puţin 110 palestinieni au fost ucişi în ultimele şase săptămâni, dintre care peste jumătate numai în cursul zilei de luni, în timpul protestelor organizate pentru încetarea blocadei impuse de Israel asupra Fâșiei Gaza și retragerea coloniștilor evrei din teritoriile ocupate. Apogeul demonstrațiilor a fost atins pe 14 mai, atunci când Statele Unite și-au mutat oficial sediul ambasadei din Tel Aviv în Ierusalim, iar 40.000 de palestinieni au „manifestat violent”, conform armatei israeliene, în 13 locații aflate de-a lungul gardului de securitate ce separă Gaza de statul evreu. Potrivit guvernului de la Ierusalim, protestele orchestrate în ultimele șase săptămâni de organizația teroristă Hamas, sub numele generic de „Marele Marș al Întoarcerii”, au erupt cu o zi înaintea aniversării a 70 de ani de la constituirea statului evreu, atunci când demonstranții au aruncat cu pietre și dispozitive incendiare asupra militarilor israelieni, care au ripostat utilizând gaze lacrimogene și muniție de război. Pe lângă cei aproape 60 de palestinieni uciși, alți 2.700 au fost răniți. „Orice țară are obligația să-și apere frontierele”, a justificat premierul Benjamin Netanyahu acțiunile în forță ale armatei sale. La rândul lor, comandanții israelieni au declarat că forțele de securitate au tras doar asupra „teroriștilor” care încercau să străpungă gardul de frontieră și nu asupra demonstranților. Aceiași comandanți se așteptau ca, ieri,  „Nakba” să fie marcată prin noi violențe, deși liderii palestinieni declaraseră trei zile de doliu.

Masacru la frontieră

De cealaltă parte, Autoritatea Națională Palestiniană (ANP) a vorbit despre comiterea unui nou masacru la frontiera cu statul eveu, iar Comisariatul ONU pentru drepturile omului a confirmat varianta palestiniană, criticând virulent modul disproporționat în care israelienii au utilizat forța. La rândul lor, deși au invocat dreptul la apărare al statului evreu, Franța, Marea Britanie și Germania au condamnat violența militarilor israelieni. Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a acuzat Israelul de „terorism de stat” şi „genocid”, precizând că și SUA poartă responsabilitatea „masacrului”. Turcia a cerut apoi țărilor musulmane să formeze un front comun contra Israelului. Inaugurarea noului sediu al ambasadei SUA la Ierusalim este considerată principalul motiv al violențelor de luni. ANP susține că Ierusalimul de Est, anexat cu forța de israelieni în 1967, trebuie să devină capitala viitorului lor stat, iar mutarea ambasadei SUA este un gest prin care Casa Albă încuviințează fățiș preluarea controlului total, de către Israel, asupra „orașului sfânt”, considerat de statul evreu capitala sa „unică și indivizibilă”.

Pe plan internațional, suveranitatea israeliană asupra Ierusalimului nu este recunoscută și majoritatea statelor își mențin ambasadele în Tel Aviv.