Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) este supus dezbaterii publice un nou proiect de modificare a Codului Rutier. Nu este prima dată când se încearcă schimbarea Legislaţiei Rutiere, însă reamintim că celelalte două propuneri de modificare au suferit amânări, ajungând de câteva luni bune - fără sorţi de izbândă însă- pe masa Parlamentului. Între timp, în transparenţă decizională au apărut noi propuneri de modificare care îi vizează direct pe conducătorii auto.
Schimbare să fie, dar s-o ştim şi noi!
Revizuirea definiţiei “autovehiculului”, revizuirea în mod corespunzător a situaţiei în care permisele de conducere eliberate pentru categoriile A, B, C sau D, redefinirea şi detalierea criteriilor care stabilesc regimul juridic al “reşedinţei normale”, criteriile după care se eliberează în ţara noastră permisele de conducere, schimbări prinvind recoltarea probelor biologice, dar şi modificări privind obţinerea unui nou permis de conducere în cazul în care fapta este raportată la noul Cod Penal.
Cum definim “autovehiculul”?
Proiectul de modificare a Codului Rutier revizuieşte definiţia “autovehiculului” în concordanţă cu Directiva 126/2006/CE, făcând precizarea concretă că reprezintă “orice vehicul echipat cu motor de propulsie, utilizat în mod obişnuit pentru transportul persoanelor sau mărfurilor pe drum sau pentru tractarea, pe drum, a vehiculelor utilizate pentru transportul persoanelor sau mărfurilor. Vehiculele care se deplasează pe şine, denumite tramvaie, precum şi tractoarele agricole sau forestiere, nu sunt considerate autovehicule. Troleibuzele sunt considerate autovehicule”, potrivit proiectului. Totodată este prevăzută definirea “tractorului agricol sau forestier” prin comasarea elementelor vizate de definiţia “tractorului” şi a “tractorului rutier”.
Eliberarea permiselelor de conducere
Una dintre cele mai importante modificări din acest proiect stabileşte criteriile prin care permisele de conducere sunt eliberate în România. Astfel, pentru ca o persoană să poată solicita şi obţine un permis de conducere trebuie să aibă domiciliul sau reşedinţa în România sau să poată dovedi că se află la studii în România de minim 6 luni. Ce înseamnă pentru o persoană domiciliu sau reşedinţă în România:
– locuieşte în mod obişnuit cel puţin 185 de zile din fiecare an calendaristic la o adresă din România datorită unor legături personale sau profesionale ori altor legături strânse cu adresa respectivă;
- revine periodic la o adresă din România datorită unor legături personale cu adresa respectivă;
- locuieşte la o adresă din România pentru îndeplinirea unei activităţi sau misiuni pe o durată determinată, deşi locuieşte alternativ şi în alte locuri diferite, situate în două sau mai multe state membre ale Uniunii Europene ori Spaţiului Economic European sau în Confederaţia Elveţiană.
Să fie de bine?
Proiectul de modificare a Codului Rutier postat în dezbatere publică aduce o modificare importantă, raportându-se la noua legislaţie penală. Mai exact, în situaţia în care, în urma unei hotărâri judecătoreşti definitive de condamnare a fost dispusă anularea permisului de conducere, dar odată cu intrarea în vigoare a Noului Cod Penal (de la 1 februarie 2014) fapta penală în baza căreia s-a dispus anularea nu mai este prevăzută, titularul permisului anulat poate obţine o hotărâre de constatare în baza căreia se va putea înscrie la examenul pentru obţinerea unui nou permis. “Reglementarea situaţiei în care măsura anulării a fost dispusă în baza hotărârii judecătoreşti definitive de condamnare pentru o faptă care nu mai este prevăzută de legea penală, potrivit art. 4 din Codul penal, în sensul că titularul permisului de conducere anulat se poate prezenta de îndată la examen pentru obţinerea unui nou permis de conducere. Reglementarea situaţiei în care titularul permisului de conducere depune o cerere de restituire ca urmare a hotătârii definitive a instanţei prin care se constată aplicarea legii penale de dezincriminare potrivit art. 4 din Codul penal, iar măsura anulării nu a fost dispusă până la data depunerii cererii, în sensul că şeful serviciului rutier competent dispune restituirea permisului de conducere”, se precizează în proiectul postat pe transparenţă decizională.
Modificări în recoltarea probelor biologice
Altă modificare foarte importantă care apare în proiectul postat pe site-ul MAI se referă la recoltarea probelor biologice. Mai exact, proiectul propune completarea listei instituţiilor medicale unde se recoltează probele biologice cu două categorii: unităţi de asistenţă medicală autorizată- ambulanţe ori autospeciale cu această funcţie aparţinând Serviciului mobil de urgenţă- pentru obţinerea mai fidelă şi mai rapidă a rezultatelor atunci când situaţia o impune. Cu menţiunea, potrivit proiectului, că “recoltarea mostrelor biologice se face numai în prezenţa unui poliţist rutier”.
Corelarea între diferitele categorii de permise
O modificare importantă priveşte şi revizuirea corelării dintre categoriile de permise de conducere, în sensul în care permisele de conducere eliberate pentru categoriile A, B, C sau D sunt valabile pentru categoriile A1, A2, B1, C1, respectiv D1 (cele eliberate pentru categoria A sunt valabile şi pentru categoriile A1 şi A2, cele B sunt valabile pentru B1, C pentru C1 şi D pentru D1). Totodată, permisele de conducere eliberate pentru una dintre categoriile B, BE, C sau CE sunt valabile şi pentru categoria Tr (tractor), în anumite cazuri specifice iar permisele de conducere eliberate pentru categoriile D sau DE sunt valabile şi pentru vehiculele din categoria Tb (troleibuz).
Amânări repetate de modificare a Legislaţiei Rutiere
După amânări repetate ale proiectului de Cod Rutier, apărut în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Afacerilor Intene (MAI), acesta ajunsese pe masa Parlamentului. În ultima variantă a proiectului, a mai apărut o clasă de sancţiuni: clasa a VII-a (de la 121 la 200 puncte amendă) după criteriile căreia vor fi sancţionate persoanele juridice. Dacă va trece în forma actuală şi de Parlament, cea mai aspră sancţiune care îi va viza direct pe conducătorii auto este aceea de suspendare a permisului de conducere pe o perioadă de 2 ani şi o amendă de 9.600 de lei, aplicată în cazul accidentelor grave, cu victime, produse de consumul de alcool, depăşirea cu peste 60 km/h a limitei de viteză, circulaţia pe contrasens, trecerea nepermisă a căii ferate sau şofatul fără carnet sau cu permisul suspendat. Pentru abaterile rutiere menţionate mai sus, soldate însă numai cu pagube materiale, şoferii riscă amenzi de 4.000 de lei şi cu suspendarea permisului pe o perioadă de un an.
Propunere controversată legată de alcoolemie
Cea mai controversată propunere din proiectul de Cod Rutier a fost cea legată de faptul că şoferii se pot urca la volan cu o alcoolemie de până la 0,2 miligrame alcool pur în aerul expirat. Astfel, potrivit proiectului, “se interzice conducerea unui autovehicul sau tramvai pe drumurile publice de către o persoană aflată sub influenţa substanţelor ori produselor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora sau sub influenţa băuturilor alcoolice cu o îmbibaţie alcoolică de peste 0,15 mg/l alcool pur în aerul expirat, respectiv 0,20 g/l alcool pur în sânge”, se arată în proiect.
Proba practică a examenului auto, filmată
Pentru asigurarea şi verificarea legalităţii examenului de obţinere a permisului de conducere, modul de desfăşurare a probei teoretice se va înregistra video, iar în cazul probei practice atât video, cât şi audio. Înregistrarea se va stoca pentru 6 luni la serviciul public comunitar regim permise de conducere care organizează, de altfel, examenul.
Când şi pentru cât se dispune suspendarea permisului potrivit proiectului:
1. pentru o perioadă de 30 de zile, dacă titularul permisului a săvârşit contravenţii care cumulează 15 puncte de penalizare;
2. pentru o perioadă de 60 de zile, dacă şoferul cumulează din nou cel puţin 15 puncte de penalizare în următoarele 12 luni de la data expirării ultimei suspendări a exercitării dreptului de a conduce;
3. pentru o perioadă de un an în cazul accidentului de circulaţie din care a rezultat decesul sau vătămarea corporală din culpă a unei persoane, atunci când instanţa de judecată sau, după caz, procurorul a dispus renunţarea la urmărirea penală;
4. pentru o perioadă de 2 ani în cazul accidentului de circulaţie din care a rezultat vătămarea corporală din culpă sau decesul unei persoane dacă şoferul se afla sub influenţa băuturilor alcoolice, se afla pe autostradă şi conducea pe contrasens, a depăşit cu mai mult de 60 km/h viteza maximă admisă, sau a trecut printre bariere la nivelul cu calea ferată, iar instanţa de judecată sau, după caz, procurorul au dispus renunţarea la urmărirea penală.
Citește pe Antena3.ro
