Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Continuă scandalul diplomatic pe tema exhumării şi expatrierii osemintelor husarului Skultety Laszlo din România în Slovacia. După ce vicepremierul ungar Semjen Zsolt a acuzat autorităţile române şi slovace că au acţionat în secret şi ilegal, eludând partea ungară, slovacii susţin că au respectat procedurile legale. „La data de 21 mai, în cimitirul romano-catolic din Aradul Nou a avut loc exhumarea osemintelor husarului Skultety Laszlo. La eveniment au fost prezenţi ambasadorul Slovaciei la Bucureşti, subprefectul judeţului Arad, primarul şi viceprimarul oraşului Nădlac şi reprezentanţi ai Poliţiei Arad şi ai Armatei Române de la Timişoara”, a declarat preotul romano-catolic Mathes Dirschl, citat de Magyar Nemzet. Purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei romano-catolice din Timişoara a subliniat că procedurile au fost demarate la cererea oficială a Ambasadei Slovaciei. Purtătorul de cuvânt al Prefecturii Arad a confirmat că subprefectul Radu Stoian a participat la exhumarea osemintelor la solicitarea ambasadorului slovac la Bucureşti. Primarul din Mojtin (în apropriere de Trencin, Slovacia), Eva Gabrisova, a declarat pentru MTI că a întreprins toate demersurile legale ca „osemintele husarului să fie exhumate din cimitirul din Arad”.
Comerţ cu oseminte?
În schimb, directorul Institutului „Istoria Militară Slovacă” susţine că iniţiativa pentru exhumarea osemintelor a venit din România. „La baza evenimentelor a stat faptul că preotul romano-catalic din Aradul Nou l-a contactat pe preotul slovac din localitatea natală a husarului şi i-a adus la cunoştinţă că în cimitirul său se află locul de veci al lui Skultety Laszlo, dar nimeni nu se îngrijeşte financiar de acesta. În consecinţă, preotul din Aradul Nou a propus transportarea osemintelor în Slovacia şi reînhumarea lor la Mojtin, ameninţând că în caz contrar va lichida locul de veci”, a declarat Miroslav Caplovic pentru sursa citată. „Cimitirul este proprietatea privată a Eparhiei, în consecinţă putem să decidem liber soarta osemintelor. Este adevărat că locurile de veci se reînnoiesc la fiecare zece ani, însă mormântul lui Skultety este un monument de artă şi nu intră sub incidenţa acestei reguli”, a replicat Dirschl.
A fost slovac sau maghiar?
Autorităţile slovace consideră că nu există dubii în privinţa apartenenţei lui Skultety la naţiunea slovacă. „Sunt nenumărate documente în arhiva militară care întăresc faptul că Skultety a servit în armata Imperiului Habsburgic, sub comanda lui Hadik, deci nu a fost husarul armatei maghiare”, a adăugat Miroslav Caplovic. Istoricul român din Arad Ujj Janos consideră că fără certificatul de naştere nu se poate stabili cu exactitate dacă Skultety a fost maghiar sau slovac. „Trebuie avut în vedere faptul că deşi a servit şi a fost portdrapelul armatei Imperiului Habsburgic, încă de pe prima sa piatră funerară au existat inscripţii doar în limba maghiară, ceea ce dovedeşte că a fost considerat maghiar şi că el însuşi s-a considerat maghiar”, a comentat istoricul arădean.
Poziţia Ministerului Apărării
Cât priveşte obligativitatea autorităţilor române de a anunţa Ungaria despre demersurile în acest caz, Ministerul Apărării de la Budapesta a precizat că „din moment ce locul de veci al lui Skultety nu este un mormânt militar, ci un loc comemorativ, România nu a încălcat acordurile existente între cele două ţări referitoare la mormintele militare. Vorbim însă despre un monument comemorativ al istoriei şi culturii maghiarilor din Transilvania, a căror conservare şi protejare este reglementată prin acordul semnat de cele două ţări în 1996. Încălcarea acestui acord nu este de competenţa noastră”, se arată într-un comunicat al Ministerului Apărării din Ungaria. Vicepremierul ungar Semjen Zsolt a reiterat sâmbătă poziţia Guvernului Ungariei. „Locul de veci de pe teritoriul României a fost deschis prin încălcarea drepturilor internaţionale. Mormântul este inscripţionat exclusiv în limba maghiară. Toată viaţa lui, Skultety s-a considerat maghiar. Inclusiv în creaţiile literare germane, el este amintit cu numele de Laszlo. Reînhumarea lui în Slovacia este un act lipsit de pioşenie şi un imens scandal”, a declarat Semjen pentru Echo TV.
Ministerul Afacerilor Externe din România nu a comentat încă în nici un fel acest caz.
Legenda sabiei
În Arad a circulat mult timp legenda că husarul ar fi fost înmormântat împreună cu sabia sa. Responsabilii cimitirului susţin că din acest motiv mormântul a fost vandalizat şi chiar deschis în repetate rânduri, în speranţa că sabia va fi găsită. „Acesta este motivul pentru care, la data de 21 mai, am găsit doar o parte din osemintele lui Skultety”, spune unul dintre groparii cimitirului.
Cine a fost Skultety Laszlo?
Conform datelor istorice, Skultety Laszlo s-a născut la data de 27 iunie 1738, în localitatea Hegyesmajteny, astăzi Mojtin (Slovacia). Importanţa istorică a husarului maghiar e dată de faptul că dintre cei 93 de ani trăiţi, 81 a fost soldat. Pentru vitejia sa, în 1790 a fost promovat sergent şi portdrapel. Începutul secolului 19 l-a găsit în misiune militară în slujba Imperiului Habsburgic la Arad. „În 1812, Împăratul Franz Joseph Carl von Österreich l-a observat pe portdrapelul de 74 de ani. A vrut să îl promoveze ofiţer şi să îl scutească de orice activitate. Husarul i-a răspuns că vrea să îşi continue activitatea, fiindcă drapelul nu poate fi abandonat”, scrie Nepszava.
El a decedat la data de 19 august 1831 şi a fost înmormântat cu onoruri militare în cimitirul din Aradul Nou, prima piatră funerară fiind ridicată de comandantul său. În 1898, piatra funerară a fost înlocuită cu un obelisc aniversar. Importanţa sa literară a fost dată de poetul Garay Janos, care l-a prezentat drept husarul naţiunii maghiare într-un volum de poezii în 1843. „Deşi numele i-a fost modificat în creaţia literară în Hary Janos, el rămâne fiul poporului maghiar, husarul viteaz care a rămas loial patriei chiar şi în vremurile dificile”, mai scrie Nepszava. Reinhumarea lui Skultety Laszlo este programată la data de 27 iunie, cu ocazia împlinirii a 275 de ani de la naşterea husarului.
Citește pe Antena3.ro
