Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pe 8 august se implineste un an de cand Dan Voiculescu a fost condamnat la inchisoare in dosarul ICA. Mugur Ciuvica, in cea mai recenta carte pe care o semneaza, „Zece ani rai”, face o radiografie a procesului. Procurorul DNA, Emilian Eva, cel care a intocmit rechizitoriul, este, in prezent, retinut de Directia Nationala Anticoruptie, timp de 30 de zile, sun acuzatiile de luare de mita si spalare de bani, efectuarea de operatiuni financiare ca acte de comert incompatibile cu functia si fals in declaratii.
Rechizitoriul Direcției Naționale Anticorupție în dosarul ICA este plin de abuzuri şi greşeli stupide care i-ar fi sărit în ochi şi unui elev de clasa a V-a mai puţin înzestrat. Total dezinteresat de corectitudinea dosarului, procurorul DNA Emilian Eva susţine că a fost încălcată o lege din viitor, confundă semestrul cu trimestrul, încurcă datele de apariţie ale unor ediţii din Monitorul Oficial, confundă persoane care au acelaşi nume de familie, nu ştie care este diferenţa dintre un anunţ de privatizare şi o listă cu societăţi privatizabile. Procurorul Eva îşi demonstrează reaua-credinţă şi prin faptul că decide începerea urmăririi penale doar în cazul privatizării ICA, în timp ce în cazul tuturor celorlalte privatizări făcute de ADS după exact aceeași procedură, procurorii decid neînceperea urmăririi penale.
Emilian Eva susţine că a fost încălcată o lege din viitor. Potrivit rechizitoriului, DNA acuză Guvernul României că, prin adoptarea Hotărârii de Guvern nr. 451/2002 privind transformarea ICA în societate comercială pe acţiuni, a încălcat Legea 290/2002 privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare şi a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” . În realitate, Hotărârea de Guvern nr. 451/2002 a intrat în vigoare în 23 mai 2002, în timp ce Legea 290/2002 a intrat în vigoare în 29 mai 2002, data la care a fost publicată în Monitorul Oficial. Prin urmare, DNA susţine că o hotărâre de guvern a încălcat o lege care încă nu exista.
DNA afirmă că trimestrul IV al anului 2003 este ulterior semestrului II al anului 2003. Unele dintre „raţionamentele” DNA par a fi făcute de analfabeți. De exemplu, unul dintre argumentele prin care specialistul DNA, Aurelia Nicolae, cea care a întocmit „Raportul de constatare tehnico-ştiinţific”, susţine că motivul pentru care privatizarea ICA a fost ilegală este următorul: „Termenul limită de declanşare a procedurii de privatizare era semestrul II 2003. Ori, data apariţiei anunţului de privatizare este trimestrul IV al anului 2003.” Specialistul DNA, în măsura în care a absolvit şcoala primară, ar trebui să ştie că trimestrul IV face parte din semestru II, că un an nu poate avea mai mult de două semestre, deci anunţul de privatizare a fost publicat conform legii.
DNA îşi construieşte acuzarea pe ediţii inexistente ale Monitorului Oficial. DNA a solicitat Regiei Autonome Monitorul Oficial un anunţ de privatizare care s-ar fi publicat în Monitorul Oficial al României, partea a IV-a nr. 344 din 23 mai 2002. Potrivit răspunsului Monitorului Oficial din 6 iunie 2007, „în baza noastră de date, Monitorul Oficial partea a IV-a nr. 344 poartă data de 22 februarie 2003, iar în cuprinsul acestuia nu se află publicat anunţul de licitaţie publică pentru vânzarea pachetului de acţiuni deţinut de ADS la ICA” .
Emilian Eva acuză de insuficientă transparenţă persoane şi instituţii care nu au avut nicio legătură cu publicarea anunţului de privatizare. DNA acuză ADS şi Grivco de faptul că procedura prin care a fost publicat anunţul de participare la licitaţie a fost netransparentă. În realitate, de publicarea anunţului s-a ocupat agenţia de publicitate Focus Advertising. Aceasta încheiase cu ADS în data de 28.03.2003, cu cinci luni înainte de publicarea anunţului de privatizare a ICA, un contract prin care agenţiei i se atribuia publicarea tuturor anunţurilor de privatizare ori concesionare . Focus Advertising a primit contractul de la ADS prin licitaţie. Deşi întreaga responsabilitate pentru publicarea anunţului de privatizare revenea Focus Advertising, DNA nu a formulat nicio acuzaţie împotriva agenţiei.
Emilian Eva consideră o infracţiune publicarea unui anunţ de privatizare într-un cotidian naţional pe care îl califică drept „obscur”. La întocmirea rechizitoriului, procurorii DNA adaugă incompetenţei şi relei credinţe şi multă ipocrizie. DNA, care în cazul Poşta Româna s-a sesizat în urma unei ştiri apărute pe un post TV cu rating 0%, consideră o infracţiune publicarea unui anunţ de privatizare într-un cotidian naţional pe care procurorii îl consideră „obscur”. Anunţul de privatizare a SC ICA SA fost publicat de agenţia de publicitate Focus Advertising în cotidianul Independent. Potrivit Anexei la Contractul încheiat între ADS şi Focus Advertising care prezintă rezultatele Studiului Naţional de Audienţă pe Presă (SNA), la data publicării anunţului, cotidianul Independent avea un tiraj mai mare decât Jurnalul Naţional, Ziarul Financiar, Gardianul, Cronica Română sau Curentul. Acuzaţia DNA este cu atât mai ridicolă cu cât Independent, cotidian apropiat puterii politice de la acea dată, publica masiv anunţuri publicitare ale instituţiilor statului.
Direcţia Naţională Anticorupţie nu a considerat vreodată că ar fi cea mai mică problemă legală cu publicarea anunţurilor pentru aceste societăţi comerciale în Independent. Pentru procurorii DNA o singură ediţie a cotidianul Independent a fost „obscură”, cea în care a fost publicat anunţul de privatizare a ICA.
Emilian Eva acuză o persoană doar pentru că se numește Sandu. DNA nu confundă doar instituţiile, ci şi persoanele. În rechizitoriu, DNA susţine că între reprezentanţii ADS şi Grivco existau legături vechi. În acest sens, DNA îl acuză pe Jean Cătălin Sandu, director al Direcţiei Juridice din cadrul ADS, că, în calitate de director general al SC Bioprod SA, ar fi semnat un contract cu Grivco în 1999 . În realitate, Jean Cătălin Sandu nu a deţinut niciodată vreo funcţie în cadrul SC Bioprod SA. DNA l-a confundat pe Jean Cătălin Sandu cu Sandu Constantin, acesta din urmă fiind directorul SC Bioprod SA care a semnat în 1999 contractul cu Grivco.
Emilian Eva susţine că o privatizare care ar fi putut fi făcută cu un singur ofertant a fost trucată prin prezenţa „formală” a unui al doilea ofertant. Potrivit DNA, participarea la licitaţie a directorului ICA, Gheorghe Mencinicopschi, a fost „una formală (…) făcută în mod evident în înţelegere cu reprezentanţii contraofertantului” . În realitate, potrivit Ofertei de vânzare acţiuni gestionate de ADS la SC Institutul de Cercetări Alimentare, privatizarea ar fi putut fi făcută chiar şi în condiţiile în care la licitaţie s-ar fi prezentat un singur ofertant .
DNA confundă lista societăţilor comerciale care fac obiectul privatizării cu anunţul de vânzare a acţiunilor. În data de 10 mai 2007, procurorul Doru Ţuluş a solicitat Regiei Autonome Monitorul Oficial „Cererea şi anunţul de vânzare prin licitaţie publică cu strigare a pachetului de acţiuni deţinut de ADS la SC ICA SA – anunţ apărut la data de 14.11.2003.” Răspunsul oferit de Monitorul Oficial arată că procurorul DNA Doru Ţuluş a confundat anunţul de vânzare (care trebuia publicat doar în presă) cu lista societăţilor comerciale agricole care urmau a fi privatizate de ADS (care a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 2557 din 22 octombrie 2003) .
Pentru 39 dintre cele 40 de privatizări identice realizate de ADS, DNA a dispus neînceperea urmăririi penale. SC ICA SA este doar una dintre cele 40 de societăţi comerciale privatizate de Agenţia Domeniilor Statului după aceeaşi procedură în perioada 2002 – 2007. Deşi a fost aplicată aceeaşi legislaţie şi procedurile de privatizare au fost identice, din toate cele 40 de privatizări făcute de ADS în perioada 2002-2007 prin metoda raportului de evaluare simplificat, DNA a anchetat doar privatizarea ICA. În 2014, Jean Cătălin Sandu, una dintre persoanele inculpate în Dosarul ICA, a formulat o plângere penală prin care a cerut DNA să cerceteze şi celelalte 39 de privatizări făcute identic de ADS. DNA a decis neînceperea urmăririi penale în toate aceste 39 de cazuri. De altfel, modelul de privatizare folosit la ICA SA a fost folosit de către APAPS/AVAS la multe alte privatizări ale unor societăţi cu patrimonii uriaşe, incomparabil mai mari decât cele al ICA SA, printre care: Automobile Dacia, Aro Câmpulung, Lafarge, Albalact, Cramele Prahova, Remar Paşcani, Petrotub, Fepa Bârlad, Uzina Republica, Siderurgica Hunedoara, Sintofarm Bucureşti, Eforie SA. Metoda raportului de evaluare simplificat a fost aplicată, de exemplu, şi la privatizarea Marmosim, cumpărată de către Adriean Videanu în 1998. Marmosim deţine licenţele de exploatare pentru cele mai importante şase cariere din domeniul extracţiei rocilor naturale din România. Cu toate că, de-a lungul timpului, Marmosim a fost implicată în nenumărate scandaluri de corupţie, DNA nu fost niciodată interesat de modul în care a fost privatizată societatea, de ce s-a întâmplat cu patrimoniul societăţii sau de posibilitatea ca liderul PD, Adriean Videanu, al cărui partid era la guvernare în momentul privatizării să se fi folosit de relaţiile sale politice pentru a cumpăra societatea de stat.
