Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Se face anul de la marea operaţiune “Bac-ul sub teroare”, declanşată la nivelul întregii ţări. Ca punct de referinţă al tensiunii induse în rândul elevilor, profesorilor şi părinţilor candidaţilor la Bacalaureatul din 2013 s-au situat evenimentele de la Liceul “Bolintineanu” din Capitală. Aici s-au derulat acţiuni operative de amploare, s-au desfăşurat forţe de intervenţie, s-au produs altercaţii între jandarmi şi părinţii elevilor. Teroarea de la “Bolintineanu” a fost o acţiune gândită, elaborată şi aplicată sub coordonarea SRI, a procurorilor şi forţelor de intervenţie. În pregătirea cazului s-au făcut interceptări pe scară extinsă în unităţi şcolare, au fost monitorizaţi profesori, comisii de examen, elevi. George Maior a mai afirmat, la acea vreme, că serviciul s-a implicat în ancheta fraudei de la Liceul “Dimitrie Bolintineanu” în baza unei decizii luate de el şi a avertizat că va face acelaşi lucru şi anul viitor, “dacă va fi nevoie”. “Vreau să fie foarte clar: acuzaţii sau tot felul de tânguieli că SRI intră în şcoli, că anchetează elevi, că monitorizează elevi... Nu s-a operat niciun mandat de siguranţă naţională, nu a participat SRI la nicio anchetă, nu a intrat în şcoli, aşa cum s-a spus. Repet: una este informarea şi acţiunea asumată de SRI, şi este foarte bine că s-a întâmplat aşa şi nu admit comentarii că nu avem ce căuta. Dimpotrivă, avem ce căuta”, a concluzionat şeful SRI.
Exact când mai-marii magistraturii aniversau Ziua Justiţiei, în 5 iulie 2013, la Liceul “Bolintineanu” se desfăşura în văzul lumii o acţiune care arăta cum se face justiţie în România. Scenele scandaloase ale abuzurilor la care erau supuşi elevi, profesori şi părinţi de Poliţie, Jandarmerie sub conducerea procurorilor au scandalizat întreaga ţară. Realitatea crâncenă a pătruns într-un târziu şi în sala de festivităţi, unde se ţineau discursuri frumoase despre menirea Justiţiei şi rolul magistraţilor pentru însănătoşirea României. Premierul a întrerupt somptuoasa şedinţă şi a dat o declaraţie care a stopat, cel puţin pentru moment, zelul anchetatorilor. Astfel cel puţin 100 de elevi pregătiţi să fie duşi în autocarele Ministerului de Interne la anchete în două sedii – la Poliţia Capitalei şi Direcţia Generală Anticorupţie – au putut să plece acasă.
Au ieşit la iveală maniera brutală a sechestrării elevilor după terminarea examenului la proba de vineri 5 iulie, dar şi pătrunderea în incinta claselor a poliţiştilor înainte de finalizarea examenului. Desantul de procurori instalat la Liceul “Bolintineanu” dorea să ancheteze 250 de elevi, posibili martori ai fraudării examenului. Nu am pus la îndoială dreptul Parchetului de a elucida faptele care ar fi deturnat corectitudinea examenului de Bacalureat. De aici până la a transforma acest dosar într-o investigaţie cu metode staliniste, folosindu-se intimidări, distribuirea de informaţii false este o cale lungă.
Procurorii din dosarul “Fraudă la Bac” l-au transformat într-un instrument de teroare asupra unor adolescenţi în pragul intrării în viaţă care pot rămâne marcaţi de contactul dur cu instituţiile statului cu apucături dictatoriale. Cine au fost procurorii care au lucrat la acest caz devenit un motiv de discordie între instituţii ale statului fără ca cei responsabili să aibă până acum atitudini fără echivoc? Ne referim aici la ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, Procurorul General, Tiberiu Niţu, şi şefa CSM, procuror Hăineală Oana, foarte discreţi atunci în apariţiile publice. Dosarele păreau să fie instrumentate de o mână invizibilă aşa încât informaţiile despre procurori se obţin greu. Sunt motive pentru a păstra discreţia asupra vieţii unor procurori care sunt în luptă cu mari infractori, cu criminali şi persoane violente. Dosarul “Fraudă la Bac” nu are elemente care să ne îndemne să păstrăm discreţie asupra procurorilor. După cele ce s-au întâmplat şi se întâmplă în continuare chiar este bine să prezentăm câteva elemente care pot da “portretul” procurorilor care voiau să urce în dubele de protocol suta de elevi de la “Bolintineanu”.
Rechizitoriul prin care a fost arestată directoarea liceului a fost întocmit de procuroarea Ileana Adina Mocioacă. Traseul profesional prin magistratură începe în 2002, când Ileana Mocioacă este judecător la Orşova. De la malul Dunării se transferă la malul mării, ca procuror la Judecătoria Constanţa. Ţinta de a atinge Capitala este atinsă prin transferul ca procuror la Judecătoria Sectorului 2. În 2006 o găsim, din 15 februarie, ca procuror pe lângă Tribunalul Bucureşti, instanţă la care se află şi acum. Interesant este că la propunera lui Daniel Morar, şeful DNA, în iunie 2008 procuroarea Mocioacă este transferată în această structură. ÎN DNA, o decizie luată de Ileana Mocioacă stârneşte un scandal puternic între CSM şi Înalta Curte, neînceperea urmăririi penale dată de acest procuror fiind infirmată de şeful ierarhic. Era vorba de celebrul dosar “Trădare şi spionaj”. Doamna Mocioacă nu are proprietăţi, în declaraţia de avere figurând doar cu un autoturism VW-Polo.
Interesant este că, nemulţumită de tăierea unor drepturi salariale, a cerut executarea silită a Ministerului Public. În schimb, instituţia îi plăteşte chiria. Şeful anchetei de la Bac a fost prim-procurorul Remus Budăi Damian. Declaraţiile lui incoerente despre mandatele de reţinere sau de aducere ori de citare au arătat că acţiunea “Autobuzul” a fost gândită de mintea lui. La proprietăţi arată public că are un apartament împreună cu Ghiugan Ionela Mariana, judecător la Tribunalul Bucureşti, unde era procuror-şef cu delegare Remus Budăi. Adrian Ţîrlea, până în 2010 procuror stagiar la Sectorul 1, a fost şi el în grupa de anchetatori “Bac”. Ţîrlea figurează cu o datorie de peste 27.000 de lei către Ministerul de Interne ca o decizie de imputare la încetarea raporturilor de muncă. Este căsătorit cu Ţîrlea Andreea Elena, angajată în Inspectoratul General al Poliţiei. Beneficiază şi el de plata chiriei de către Ministerul Public.
Bilanţul dosarului “Mită la Bolintineanu”
Ce s-a întâmplat cu eroii acestor întâmplări, deveniţi subiect de presă sau de investigaţii ale procurorilor? Cei mai păgubiţi au fost elevii. Câţiva au pierdut Bacalaureatul, fiind scoşi din sălile de examen, dar nu au existat probe care să-i incrimineze penal. Anchetele din miez de vară la care au fost audiaţi zeci de elevi, profesori şi părinţi de la “Bolintineanu” s-au încheiat la 23 august 2013. Marea victorie a procurorilor, ajutaţi de SRI, a constat în trimiterea în judecată a patru persoane: Costica Vărzaru, fosta directoare a Liceului “Dimitrie Bolintineanu”, alte două profesoare şi mama unuia dintre elevii care ar fi dat bani pentru promovarea examenului. Vărzaru, fosta directoare a liceului, a fost ţinută câteva luni în arest. În 27 noiembrie, judecătorii de la Tribunalul Bucureşti au pronunţat două condamnări. Mai exact, şefa comitetului de părinţi de la Liceul “Dimitrie Bolintineanu”, Gina Ciontoiu, condamnată de Tribunalul Bucureşti la doi ani de închisoare cu suspendare, şi vicepreşedintele comisiei de bacalaureat, Mimoza-Maria Vulcu, la un an de închisoare cu suspendare. Cele două au fost obligate de instanţă să urmeze un program de consiliere psihologică, în vederea prevenirii săvârşirii de noi fapte penale.
Pentru Costica Vărzaru şi secretara Elena Dumitru s-a disjuns cauza. Până acum nu este o soluţie definitivă. Vărzaru, protagonista din dosarul “Mita de la Bac”, s-a întors la catedră şi predă chimia.
Citește pe Antena3.ro
