x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator Vreau să muncesc, nu să râdeţi de mine!

Vreau să muncesc, nu să râdeţi de mine!

28 Iul 2013   •   14:46
Vreau să muncesc, nu să râdeţi de mine!

'Vreau să muncesc, dar îmi este teamă să nu fiu iar batjocură, alţii să râdă de mine şi eu să dau ce-i mai bun.”    

Această reacţie se întâlneşte în multe cazuri, în rândul persoanelor cu dizabilităţi. În România dar şi în Europa, o persoană cu dizabilităţi se integrează mai greu (sau deloc) în muncă. Din cauza discriminării, din cauza nivelului scăzut al stimei de sine, din cauză că educaţia este mai redusă, din cauză că angajatorii, cei mai mulţi, nu doresc să angajeze persoane cu dizabiltăţi, deşi, spun specialiştii, productivitatea lor este mai mare.

La sfârşitul săptămânii, la Bucureşti a avut loc conferinţa regională  „Economia socială, o şansă pentru persoanele cu dizabilităţi”, în cadrul proiectului „Reţeaua de Economie Socială, o premisă pentru integrarea persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa muncii”. Proiectul este cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN (FSE) - Investeşte în oameni!, prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU). şi este implementat de Federaţia ONPHR (Organizaţia Naţională a Persoanelor cu Handicap din România) alături de alţi parteneri.

„Ne confruntăm cu foarte multe probleme. În primul rând, educaţia şcolară, apoi posibilităţile reale de angajare, deoarece pregătirea persoanelor cu dizabilităţi este foarte slabă, iar angajatorii refuză, de cele mai multe ori, să angajeze persoane cu dizabilităţi. Legislaţia nu se respectă, în cele mai multe cazuri, astfel  încât procentul de angajare al persoanelor cu dizabilităţi este foarte mic, sub 10%. Ăn România există, oficial, cca 700.000 de persoane cu dizabilităţi în acest moment, însă numărul exact nu se cunoaşte. La nivel global, una din şase persoane este cu dizabilităţi, adică cca. 15% din populaţia Globului prezintă o dizabilitate”, a declarat Francisc Simon., preşedinte ONPHR.

        „Discriminarea persoanelor cu dizabilităţi are, în egală măsură, valenţe fizice, cât şi de atitudine. Cele fizice implică faptul că persoanele cu dizabilităţi au acces limitat la instituţii, la educaţie, de asemenea, sunt bariere care ţin de atitudinile pe care le avem noi, aşa-zişii oameni normali, în raport cu persoanele cu dizabilităţi. Ăn mai multe ţări din Europa au fost întrebaţii angajatorii dacă ar dori să angajeze persoane cu dizabilităţi, dar mai mult de 70% au răspuns negativ. Strategia Europeană pentru Dizabilităţi există pentru că unu din şase cetăţeni este afectat, în condiţiile în care avem peste 80 de milioane de persoane cu dizabilităţi în acest moment, în Europa”, a declarat Charalambos Grammatikopoulos, din partea Confederaţiei Naţionale a Persoanelor cu Dizabilităţi din Grecia.

Unul dintre obiectivele importante ale acestui proiect  este acela de a integra pe piaţa muncii din România persoanele cu dizabilităţi nu numai în ateliere protejate, de a le ajuta să-şi completeze studiile şi mai ales cunoştinţele, de a le scoate în evidenţă competenţele şi talentele. (Carmen Anghel)

 

 

×