Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La sate s-a votat, cu mic, cu mare, de la primele ore ale dimineții, aproape la fel de mult ca la oraș, chiar dacă experții pariau pe o prezență mai mare în mediul urban. Răsturnarea de situație s-a produs după prânz, când prezența la vot a-nceput să scadă alarmant, iar cea de la orașe să crească. Explicația pentru acest fenomen e simplă: au rămas foarte puțini oameni la sate. Chiar dacă datele oficiale arată că circa 44% din populația României locuiește în mediul rural, în realitate foarte mulți tineri sunt plecați la muncă, în țară sau în străinătate. Cei care au domiciliul în mediul rural și lucrează în localități îndepărtate nu mai pot vota, iar numărul alegătorilor de la sate a rămas, de fapt, foarte mic. Am încercat să aflăm chiar de la săteni ce-i motivează să iasă la vot când miza nu mai e constituită de terenuri date de primării și nici măcar de găleți, pixuri, cizme și umbrele, care au fost interzise.
La amiază, în secțiile de votare din comuna Limanu erau deja goale. Cei mai mulți dintre oamenii rămași în sate au votat la primele ore ale dimineții.
Oamenii care încă mai sunt interesați de comunitatea în care trăiesc știu exact ce-i mână-n luptă pe alegători și fiecare localitate și-a făcut propriile estimări, în legătură cu rezultatele alegerilor. „Sunt foarte mulți asistați social, iar ei votează întotdeauna cu aceia care le vor asigura banii pentru indemnizații. Așa se votează la sat. Am vorbit cu mai multe femei care mergeau la muncă, la oamenii mai înstăriți din orașele din împrejurimi. Le-am întrebat cu cine votează și mi-au spus toate același lucru: cu cine vrea domn primar. Ce să le mai spui? Așa sunt oamenii”, ne-a explicat un jurnalist local din județul Dâmbovița. Și tot cu cine vrea domn primar au votat mulți oameni de la sate acum. Dacă votanții îi cunosc sau nu pe cei pe care-i votează e greu de spus. „Nu știu. Soțul se mai uită la televizor, dar nici el nu știe prea bine. E o listă și punem ștampila o singură dată. Punem pe partid. Nu știu cine candidează de la partid”, ne-a mărturisit o femeie din satul Pătroaia, județul Dâmbovița.
La urne, pe malul mării
În satul 2 Mai, din comuna Limanu, la malul mării, oamenii au votat și de data asta cum știu de 26 de ani. De la primele ore ale dimineții am întrebat mai mulți locuitori ai comunei dacă merg la vot și cei mai mulți au răspuns afirmativ. Dar cu cine votează nu prea știu mulți. „Cu cine vrea... fiică-mea... și ginerele. Așteptăm să vină copiii, să ne ducă la vot, cu mașina. Ei știu mai bine cu cine trebuie să votăm”, ne-a spus o doamnă pensionară. La cârciumă-n sat am găsit mai multe opinii. Nu e chiar ca-n Poiana lui Iocan, dar oamenii încă au discuții pe teme politice. „Noi știm ce vrem de la politicieni și am reușit să schimbăm primarul, deci votăm tot cu cei care vor face treabă bună pentru noi”, ne-a explicat un sătean. Votul de blam al locuitorilor comunei Limanu – din care face parte și Vama Veche - a fost dat în iunie, când toți s-au mobilizat pentru a-și alege un primar nou. Însă și acolo, la malul mării, oamenii sunt puțin bulversați de situație, pentru că actualul primar, căruia i-au încredințat localitățile turistice, a trecut de la PDL la PSD, iar fostul primar era de la PNL. Votul lor de blam a fost pentru persoană, nu pentru partid. Acum oamenii nu mai sunt în clar care e situația politică în localitate: adică, dacă în urma desfiinării alianței dintre PNL și PSD și a formării noii alianțe între PNL și fostul PDL, ei având un fost lider local de la PDL, votat ca primar PSD, îi reprezintă de fapt PNL sau PSD? „Noi... cu ai noștri votăm... Acum au trecut toți dintr-o parte-n alta și cu ei mergem mai departe”, a-ncercat să ne explice alt locuitor al comunei Limanu.
Citește pe Antena3.ro
Campania oficială și cea reală
Miza a fost, în ultimii 15 ani, posibilitatea de a „prinde” un teren de la primărie, unul dintre locurile de casă date conform legii pentru tineri. „Eu nu mai merg la vot. Până acum am tot sperat să primesc loc de casă, dar mi-au promis de fiecare dată și nu am primit nimic. Alții au primit. Le-am făcut și campanie, de fiecare dată, am mers prin sat, ne-au îmbrăcat cu tricouri, ne-au dat șepci, dar tot n-am primit teren. Acum nu mă mai interesează, pentru că știu oricum că nu am nimic de câștigat”, ne-a mărturisit un tânăr din comuna Limanu. În situația lui sunt mai mulți, iar vechea miză s-a schimbat la alegerile din acest an. Acum au rămas mize legate de posibilitatea de a dezvolta mici afaceri locale, despre care toți știu, în România, că nu se pot face dacă nu „te ai bine” cu domn primar și consiliul local. Este formula valabilă în toată țara, mai ales acolo unde se poate face turism rural. Dar miza reală este subiect tabu, așa cum nu se vorbește nici despre campania electorală oficială și promisiunile reale făcute de aleși, într-o campanie paralelă, care a funcționat permanent în ultimii 26 de ani. Cel mai bun exemplu din istoria electorală, în acest sens, este adevăratul război declanșat la Ștefăneștii de Jos, în județul Ilfov, pe 5 iunie 2008. Locuitorii comunei s-au bătut atunci la secțiile de votare, pentru că un candidat le-a promis mai multe terenuri decât Rababoc, primarul aflat atunci în funcție, care nu-și onorase promisiunile. Faptul că primarul trecuse de la un partid la altul era absolut neinteresant pentru alegători.
Pe pârtie s-a votat pentru distracție
Dacă cetățenii au ieșit la vot la sate, chiar și pe malul mării, nu aceeași a fost situația la munte. Vremea bună, temperatura de trei grade pe pârtiile de schi de pe Valea Prahovei și zăpada numai bună pentru sporturile de iarnă și pentru distracție i-au determinat pe mulți să aleagă petrecerea timpului într-un mod plăcut și să renunțe la vot. „Este primul weekend în care se poate schia și n-o să-l ratăm pentru a merge la vot”, spunea, ieri dimineață, un schior, la Predeal. „Noi nu mergem la vot. Ne e bine aici. Oricum nu ne implicăm în politică. Nu ne interesează”, spuneau ieri două surori, aflate la distracție, pe pârtia de schi.
Mizele electorale în mediul rural sunt acum ajutoarele sociale și afacerile locale. La alegerile precedente, votul a fost dat la sate pentru cei care promiteau să dea terenuri. Promisiunile legate de școli, grădinițe și infrastructură nu i-au interesat prea mult pe alegătorii din mediul rural.
