Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Jurnaliştii de la radioul elveţian DRS au realizat un amplu reportaj pe tema alegerilor parlamentare din România. “În timp ce la vârf, partidele şi liderii lor se întrec în promisiuni electorale şi promit să respecte democraţia şi statul de drept, alegătorii români se confruntă cu o viaţă tot mai dură. Speranţa într-un viitor mai bun s-a pierdut din cauza corupţiei, oportunismului politic şi a sărăciei crâncene”, notează site-ul drs.ch. Corespondentul Marc Lehmann a cutreierat România şi a tras concluzia că pentru alegătorii români este imposibil să-şi formeze o imagine clară despre candidaţii la aceste alegeri. “România înainte de alegeri. Retorica falsă şi lupta politică murdară au pus stăpânire pe dezbaterile electorale. Contracandidaţii se acuză reciproc şi îşi aruncă cuvinte grele pe tema abuzurilor de putere, a corupţiei şi a înşelăciunilor. Pentru cetăţenii români este imposibil să îşi formeze o imagine clară despre cine ce vrea şi pe cine reprezintă. În locul disputelor politice, România ar fi avut nevoie de soluţii pentru rezolvarea problemelor referitoare la şomajul ridicat, inflaţia accentuată, economia stagnantă, salariile mizerabile, emigrare, sistemul de sănătate precar, sistemul de învăţământ învechit, infrastructura mizerabilă şi o agricultură neproductivă. Aceste teme abia dacă se regăsesc în discursul politicienilor din campania electorală, în schimb abundă promisiunile nerealiste. Românilor nu le pasă de alegeri, fiind prea ocupaţi cu grijile lor de toate zilele. Cu fiecare campanie electorală, încrederea românilor în elita politică dispare tot mai mult”, susţine Radio DRS.
“Toţi promit acelaşi lucru”
“Românii nu pot scăpa de campanie. Afişele sunt peste tot, pe toate străzile, uneori mari cât casa. Din maşini răsună propaganda electorală. La televizor abundă dezbaterile electorale. Toţi promit acelaşi lucru: locuri de muncă, salarii mai bune şi mai mulţi bani absorbiţi de la UE. Politica lipseşte din dezbaterile electorale. Nimeni nu pare preocupat de temele reale ale societăţii româneşti”, remarcă Marc Lehmann.
Băsescu va jongla cu desemnarea premierului
În opinia analiştilor ungari de la ma.hu, “deşi Uniunea Social Liberală (USL) aflată la guvernare în România este cotată în general de sondaje cu un scor electoral de peste 50% la alegerile parlamentare din decembrie, preşedintelui Traian Băsescu, apropiat dreptei, îi rămâne şi aşa un anumit spaţiu de manevră pentru a influenţa viitorul ţării prin faptul că poate decide pe cine va desemna să formeze Guvernul. Constituţia pune doar condiţia ca şeful statului să se consulte cu partidul care deţine majoritatea absolută a mandatelor parlamentare sau, dacă nicio formaţiune nu obţine peste 50%, să se consulte cu partidele parlamentare înainte de a desemna premierul”. Analiştii explică faptul că “Băsescu, ales în 2004 şi reales în 2009, s-a folosit de mai multe ori de acest text din Constituţie pentru a aduce în prim-plan Partidul Democrat Liberal de centru dreapta, din fruntea căruia a ajuns în fotoliul prezidenţial. Legea fundamentală degeaba sugerează că premierul este dat de partidul care a câştigat alegerile şi poate asigura o majoritate pentru a guverna, dacă acest lucru nu stă scris negru pe alb. Astfel, Băsescu a putut să încredinţeze în mai multe rânduri misiunea de formare a Guvernului nu majorităţii create împotriva partidului său, ci candidatului dreptei, cu sarcina ca acesta să constituie o majoritate parlamentară. În aceste situaţii, Băsescu a adus în atenţia deputaţilor şi senatorilor şi un alt paragraf al Constituţiei, potrivit căruia şeful statului poate dizolva Parlamentul dacă în termen de 60 de zile Legislativul refuză de două ori să voteze numirea premierului desemnat. Şi pentru că aleşii neamului nu prea doreau să-şi sacrifice mandatele obţinute cu greu pe altarul consecvenţei politice, rezultatul a fost de fiecare dată că s-a constituit totuşi o majoritate parlamentară în jurul PDL. În urma măsurilor de austeritate din 2010, coaliţia de centru-dreapta a slăbit însă în aşa măsură încât a pierdut încă înaintea alegerilor majoritatea parlamentară creată de Băsescu în 2009 şi a căzut în acest an la votul de încredere din aprilie. Atunci şeful statului l-a desemnat cu o rapiditate surprinzătoare pentru a forma guvernul pe candidatul adversarilor săi din USL, Victor Ponta, dar nimic nu îl obligă să facă acelaşi lucru şi după alegerile din decembrie”.
Miza alegerilor
“Miza alegerilor parlamentare din decembrie nu este, deci, cine va gâştiga, ci cine va constitui Guvernul - pentru că în România acest lucru nu este bătut în cuie nici în cazul unei majorităţi de peste 50%. Nu se ştie, de exemplu, dacă după alegeri se va destrăma, şi dacă da, cât de repede, Uniunea Social Liberală în care Partidul Social Democrat condus de Victor Ponta şi Partidul Naţional Liberal, considerat de dreapta în România, condus de Crin Antonescu, au fost aşezate la aceeaşi masă nu de afinitatea ideologică, ci de inamicul comun. Depinde mult şi de măsura în care copreşedinţii USL vor putea ţine în frâu partidele lor după alegeri, când deputaţii şi senatorii lor nu se vor mai teme că răzvrătiţii vor fi uitaţi când se vor întocmi listele de candidaţi. La liberali, de exemplu, nu toţi au fost încântaţi de decizia lui Antonescu de a admite în partid pe patronul de fotbal, homofobul şi xenofobul Gigi Becali, dar există voci şi în rândurile social-democraţilor care spun că PSD nu a jurat credinţă eternă PNL-ului”, scrie autorul analizei.
Nume vehiculate
“În presa română mai mulţi analişti acreditează probabilitatea ca Băsescu să încredinţeze sarcina formării unui Guvern nu lui Victor Ponta, ci unui personaj al vieţii publice care face politică în cadrul USL sau este apropiat acesteia. Pentru Alianţa România Dreaptă (ARD), de centru dreapta, constituită în jurul PDL, sondajele prognozează un scor electoral de aproximativ 20%. Se apreciază că ARD împreună cu cele 10-15 procente atribuite Partidului Popular Dan Dianconescu nu ar putea alcătui Guvernul nici dacă ar considera PPDD un partid frecventabil. În cazul unei victorii cu peste 50% a USL, ce pare probabilă, PDL ar putea deveni un factor guvernamental numai dacă USL se va destrăma, iar liberalii sau social-democraţii împreună cu PDL şi UDMR ar constitui o majoritate parlamentară. Acest lucru este de închipuit numai în cazul îndepărtării lui Antonescu sau Ponta, dar este un scenariu extrem de neverosimil având în vedere că partidele din USL şi-au creat capital politic tocmai din atacarea lui Băsescu şi PDL”, este de părere autorul analizei. Potrivit ma.hu, “Băsescu are mai degrabă un interes personal faţă de destrămarea USL, în măsura în care ar dori să evite îndepărtarea sa de la putere înaintea expirării mandatului. Toate acestea sunt doar speculaţii, în condiţiile în care niciunul dintre candidaţii nominalizaţi de presă pentru funcţia de premier nu a dat semne că ar dori să devină o unealtă a preşedintelui într-o încercare de dinamitare a USL, dar este sigur că Traian Băsescu nu şi-a jucat încă ultima carte, iar după alegerile din decembrie va deveni din nou un factor de neocolit în politica internă românească”, este concluzia ma.hu.
România, pe drumul cel bun
Cotidianul economic austriac Wirtschaftsblatt analizează succint situaţia economică a României în 2012. “Alegerile parlamentare de duminică îşi pun amprenta asupra României. Ca în fiecare an electoral avem parte de o conjunctură specială. După ce a preluat puterea în luna aprilie, Guvernul Ponta a încercat tot posibilul să aducă soarele pe strada economică a României, chiar dacă pe cerul politicii interne abundau fulgerele şi tunetele. După o recesie economică de trei luni (ianuarie-martie), măsurile Guvernului Ponta au fost suficiente pentru o creştere economică de 0,9%, în ciuda unei rate constante a şomajului. Cu o populaţie de 19 milioane de locuitori, România are un Produs Intern Brut de 171,4 Miliarde de dolari, o inflaţie de 3,5%, o creştere economică în 2012 de 0,9% şi un calificativ Baa3 din partea Moodys Rating”, scrie Wirtschaftsblatt.
Citește pe Antena3.ro
