După de 10 ani în fruntea României, Traian Băsescu a părăsit ieri Palatul Cotroceni, devenind fostul şef al statului. Locul său a fost luat de Klaus Iohannis, ales la 16 noiembrie preşedintele României, cu peste 6,2 milioane de voturi. Cu toate acestea, ieri, după depunerea jurământului în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului, Iohannis a ţinut un discurs în care a dat asigurări că va fi preşedintele tuturor românilor.
Mai mult, el a spus că vrea ca peste 5 ani, la încheierea mandatului său, să se poată spune că “România este ţara care a uimit lumea, prin transformarea şi reconstrucţia ei”. Iar în planurile sale ambiţioase de a reforma România, intră şi transformarea profundă a societăţii. “Schimbările de legislaţie sunt doar un pas. Ele vor trebui însoţite de o schimbare de mentalităţi, practici şi mod de lucru. Îmi doresc o Românie scoasă din sfera senzaţionalului devenit cotidian. O Românie în care nu e timp de spectacol, pentru că şi puterea şi opoziţia lucrează, şi Preşedintele şi Guvernul şi Parlamentul lucrează, fiecare cu atribuţiile sale şi din poziţia sa. Una din practicile pe care ar trebui să le lăsăm în trecut, acum, la încheierea acestei etape istorice, sunt declaraţiile de complezenţă. Ele ştirbesc încrederea şi nu folosesc la nimic. Lucrul bine făcut înseamnă că vom construi consens, dar consens nu doar în declaraţii, ci în acţiune, cu rezultate măsurabile”, a spus Iohannis.
Dacă în urmă cu o zi, la Cotroceni, Traian Băsescu ţinea o conferinţă de presă de final de mandat în care spunea că nu trebuie să se pună punct după mandatele sale, ci virgulă şi să se continue, Iohannis are altă viziune. “Dacă azi închidem un capitol de 25 de ani şi asumăm un nou început, atunci e momentul să ne raportăm altfel şi la marile sisteme publice. Cum construim un sistem de educaţie performant şi competitiv? Cum arată un sistem de sănătate corect şi eficient? Cum facem ca România să poată plăti pensii decente pe termen lung? Cum răspundem la problema demografică? Cu aceste teme va trebui să ne aşezăm la masa dialogului şi în jurul lor să construim consens. În cel mai scurt timp voi chema la consultări partidele politice pentru a decide împreună pe trei chestiuni fundamentale: ce obiective de ţară ne asumăm la aceste capitole; o modalitate de lucru şi de dialog permanent şi un calendar cu etape şi acţiuni, pentru a trece de la vorbe la fapte”, a spus Iohannis în Parlament. De asemenea, el îşi propune ca la sfârşitul mandatului său “corupţia să nu mai figureze pe agenda publică, instituţiile să funcţioneze pentru cetăţeni, iar oamenii politici să fi înţeles în mod definitiv că se află în serviciul public, şi nu pentru interese personale sau de grup”. El a susţinut continuarea paşilor făcuţi până acum în ceea ce priveşte statul de drept, independenţa justiţiei şI lupta anticorupţie şI a anunţat că vrea să se treacă de la vorbe la fapte, iar România să nu mai fie ţara “proiectelor mereu începute şi niciodată terminate, de Constituţie la autostrăzi”, a “aşteptărilor mari şi rezultatelor mici, ţara timpului irosit şi oportunităţilor ratate”. România lucrului bine făcut este angajamentul pe care mi l-am luat în faţa oamenilor şi cu care pornesc pe acest drum. Îmi propun ca la sfârşitul mandatului meu de Preşedinte, România să fie spaţiul unei alte stări de spirit, al unui alt climat social, în care să îşi găsească în sfârşit loc stabilitatea, aprecierea valorii şi calmul. Nu calmul aparent dat de absenţa dezbaterii, nu calmul în spatele căruia se ascunde resemnarea. Ci calmul dat de libertatea de a alege, pentru că există opţiuni, de încrederea că prosperitatea vine când fiecare îşi face treaba şi de convingerea că împreună suntem puternici”, a mai spus Iohannis.