Cine îi va lua locul în fruntea PMP. Steaua lui Traian Băsescu, aproape să apună 

Fostul preşedinte Traian Băsescu se va retrage, din toamnă, de la şefia PMP. Unul dintre locotenenţii lui Băses­cu va prelua frâiele partidului după Congresul programat în luna octombrie. Fostul şef al statului va rămâne cu mandatul de senator până în 2020 şi îşi va juca şansa în politica de peste Prut, acolo unde speră la un fotoliu de parlamentar din partea PUN - Partidul Unităţii Naţionale. 

Liderul PMP Traian Băsescu îşi pregăteşte pas cu pas „exit”-ul din politica românească. Fostul preşedinte va preda, la toamnă, şefia Mişcării Populare – partid pe care l-a înfiinţat în 2014 pentru a satisface capriciile politice ale Elenei Udrea. De altfel, Udrea a fost primul preşe­dinte din istoria PMP, candidând din partea acestui partid la alegerile prezidenţiale din urmă cu trei ani. În fruntea PMP va ajunge, după Congres, unul dintre „mânjii” politici crescuţi în ultimii ani în umbra lui Băsescu, cele mai mari şanse de a prelua ştafeta avându-le nume ca Eugen Tomac, Valeriu Steriu sau Robert Turcescu. De altfel, Băsescu şi-a anunţat personal retragerea, încă de la începutul anului, când a scris pe Facebook că şi-a încheiat „misiunea poli­tică în fruntea PMP” pentru că şi-a atins „obiectivul politic de a crea un partid nou”. „Există o osatură sănătoasă a partidului, pe care o nouă generație de politicieni să poată să constru­iască un partid puternic. Eu consider că de azi mi-am încheiat mandatul în funcția de președinte al PMP și voi declanșa imediat procedurile de predare a ștafetei către cei care trebuie să preia responsabilitatea evoluției partidului”, scria Băsescu, la începutul lunii februarie. Până la Congresul din 24 octombrie, în PMP au avut loc alegeri în majoritatea filia­lelor judeţene, urmând ca din toamnă să depună propriile moţiuni cei interesaţi de şefia partidului. 

Băse „Reîntregitorul” neamului 

Retras din fruntea PMP, Băsescu va rămâne cu mandatul de senator, până în 2020, şi va continua să fie una dintre vocile stridente ale Opoziţiei mioritice. Planurile lui Băsescu se îndreaptă, însă, către politica de peste Prut, acolo unde fostul şef al statului a devenit, în iunie, preşedinte de onoare al Partidului Unităţii Naţionale. Formaţiunea înfiinţată de fostul ministru al Apărării de la Chişinău, Anatol Şalaru, va juca pe cartea „unio­nismului” în politica moldove­nească, având un protocol de colaborare cu PMP, partid care şi-a propus, prin statut, unirea României cu Basarabia. În fruntea PUN a fost ales ca prim-vicepreşedinte deputatul PMP Constantin Codreanu şi n-ar fi exclus ca Băsescu însuşi să preia şefia parti­dului, după redobândirea c e tăţ eni e i moldoveneşti – suspendată strategic de preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon. Dacă va redeveni cetăţean moldovean cu acte în regulă, Băsescu ar urma să candideze, în 2018, la alegerile parlamentare de peste Prut, lucru confirmat la începutul lunii de fostul ministru, Anatol Şalaru. „Dacă Băsescu va avea cetăţenia, el va candida pentru funcţia de deputat şi va fi ales preşedinte al partidului. Vom face campanie cu el”, a spus Şalaru, la un post de televiziune moldovenesc. „Reîntregitorul” Băsescu ar urma să fie vârf de lance în Campania electorală a unioniştilor din PUN.