Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Din anul școlar 2026-2027, profesorii pensionabili sunt mutați la finalul priorităților de acordare a orelor în școli și licee, după ce Ministerul Educației a modificat Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic. Schimbările vizează în mod direct cadrele didactice care au ajuns la vârsta pensionării. Modificările vin după ce profesorilor care deja predau în sistemul preuniversitar li s-a cerut să declare dacă vor să rămână la catedră până la 65 de ani, vârsta de pensionare a femeilor fiind acum la 62 de ani și 8 luni, în creștere permanentă, conform legislației. Teoretic, e nevoie de profesorii pensionabili sau care deja au ieșit la pensie, măcar ca suplinitori, acolo unde nu este suficient personal didactic, dar condițiile care li se impun devin aproape imposibil de îndeplinit. Practic, cei care au ajuns la vârsta pensionării sau au depășit-o vor fi „alergați” prin județe, între școlile la care se mai găsesc ore. În acest fel, statul îi obligă să se retragă.
Una dintre problemele pe care le are sistemul preuniversitar pare că se va rezolva din anul școlar viitor, prin forțarea celor de 65 de ani sau care depășesc vârsta pensionării să renunțe la ore. Lor li se vor da numai orele care rămân neacoperite în unele școli și licee, prioritate având tinerii.
Principiul care se introduce acum prin schimbarea Metodologiei-cadru de mobilitate a personalului didactic pare a veni în sprijinul tinerilor care de mulți ani nu au loc în sistem, dar acolo unde va fi nevoie de pensionari, ca suplinitori, va deveni imposibilă aducerea lor, dacă distanțele pe care trebuie să le parcurgă, mai ales în mediul rural, vor fi de zeci de kilometri.
Unii directori de școli și licee spun că măsura este bună, pentru că au multe situații în care profesorii tineri nu reușesc să se titularizeze sau să-și ia ore în completarea catedrei, fiind mulți vârstnici care rămân titulari, deși ar fi putut să iasă la pensie. Dar de mulți ani sunt și multe situații în care este nevoie de profesori și școlile din mediul rural apelează la pensionari, iar acest nou sistem care prioritizează încadrarea celor tineri va crea noi probleme, din cauza deficitului de personal - acest deficit fiind calculat de sindicatele din educație la circa 10.000-11.000 de profesori, completat de suplinitori, dintre care circa 6.000 au fost pensionarii și 5.000 necalificații, în ultimul deceniu.
Vârstnicii vor ocupa doar posturile care rămân libere
Noile prevederi stabilesc reguli mai stricte pentru menținerea în activitate după 65 de ani și reașază ordinea de priorități în ocuparea posturilor didactice, condiționându-i pe cei care au peste 65 de ani de disponibilitatea posturilor. Cadrele didactice care solicită menținerea în activitate după împlinirea vârstei de 65 de ani vor putea ocupa în continuare posturile doar dacă acestea rămân disponibile după soluționarea etapelor de restrângere de activitate și completare de normă, pensionabilii fiind plasați la finalul calendarului de repartizare, după ce profesorii tineri, cei afectați de restructurări sau care nu au o normă didactică completă ocupă posturile rămase libere.
Astfel, cum mulți dintre profesorii pensionabili nu au cu ce să se deplaseze între școlile din localități diferite, vor renunța la a mai preda. Lista posturilor disponibile va fi publicată anual în luna ianuarie și va include inclusiv catedrele ocupate de profesorii care împlinesc 65 de ani până la data de 1 septembrie 2026.
„Așteaptă cu frica-n sân” aprobarea planurilor de școlarizare
Probleme sunt și în acest moment, pentru că directorii de școli și licee au depus, la începutul lunii ianuarie, planurile de școlarizare pentru anul 2026-2027 și așteaptă să se aprobe, dar cele care nu vor fi aprobate vor crea o situație fără ieșire, tot din cauza distanțelor pe care ar trebui să le parcurgă profesorii, de la o școală la alta, dacă vor rămâne fără catedre complete. Acest lucru s-ar întâmpla dacă la unele unități de învățământ s-ar mai reduce numărul de clase.
Planurile de școlarizare ar trebui să fie aprobate până pe 30 ianuarie, dar există deja situații în care acestea au fost respinse și directorii spun că se așteaptă la orice, după tăierile făcute anul trecut, iar mulți profesori „stau cu frica-n sân”, așteptând aprobarea, în caz de respingere fiind nevoiți să caute alte ore în completare, la alte școli, în fiecare județ.
„Într-o astfel de situație, ne temem că nu va mai avea cine să predea, pentru că oamenii pleacă, dacă vor fi forțați să caute ore la zeci de kilometri distanță. Nu le va conveni situația, mai ales din punct de vedere financiar. Pot spune că toți suntem în această situație, acum”, spune directorul unei școli din județul Prahova.
Pe lângă toate aceste probleme legate de găsirea posturilor disponibile pentru cei care trebuie să-și completeze catedrele, principiul lansat acum de Ministerul Educației pentru mobilitatea profesorilor contravine celui declarat, anul trecut, de fostul ministru, Daniel David, care explica de ce debutanții ar trebui să nu mai obțină posturi fixe imediat după absolvirea facultății, ci să demonstreze mai întâi că pot face performanță - atât în sistemul universitar și în cercetare, cât și în preuniversitar. Principiul acesta este preluat din vestul Europei și ar fi însemnat că prioritate pentru catedră ar fi trebuit să aibă profesorii cu mulți ani de experiență, deci cei obligați acum să iasă la pensie, în timp ce tinerii ar fi trebuit să demonstreze, în primii 5 ani de activitate, că sunt suficient de bine pregătiți pentru a ocupa un post permanent - inclusiv titularizarea.
Principiile se bat cap în cap cu solicitările
Metodologia se bate cap în cap și cu încurajarea profesorilor de a rămâne în sistem până la 70 de ani - pe de o parte li se cere să declare dacă vor să predea în continuare, iar pe de altă parte, sistemul îi obligă să plece.
Noua metodologie prevede și condițiile în care profesorii deja pensionați pot reveni în sistem ca titulari. Aceștia se pot reîncadra doar dacă există posturi disponibile și cu obligația suspendării pensiei pe durata activității didactice. Pot solicita revenirea la catedră și profesorii (bărbați) care nu împlinesc 70 de ani până la 1 septembrie 2026, respectiv profesoarele care nu împlinesc 67 de ani și 7 luni până la aceeași dată, reîncadrarea fiind condiționată de necesarul de personal, de planurile de școlarizare și de evoluția demografică. Repartiția pe post poate fi și revocată, dacă norma didactică se reduce ulterior.
Cadrele didactice care doresc să rămână în activitate până la vârsta de 70 de ani vor putea depune cereri în acest sens, în perioada 17-18 martie 2026. Cererile vor fi analizate și aprobate la nivelul unităților de învățământ și al inspectoratelor școlare până la 24 martie 2026. O condiție esențială pentru aprobarea menținerii în activitate este ca postul să nu fie „consumat” în etapele anterioare de rezolvare a restrângerilor de activitate sau a completărilor de normă.
Solicitările se vor depune anual, fără posibilitatea unei prelungiri automate. Cei care vor fi nemulțumiți de repartițiile primite pot depune contestații în perioada 20-23 martie 2026, acestea urmând să fie soluționate pe 24 martie. Deciziile finale vor fi comunicate în intervalul 25-26 martie 2026.
Citește pe Antena3.ro
