Protestele reprezentanților sectorului HoReCa nu-i impresionează prea mult pe membrii Guvernului, care nu au ținut cont, din martie până acum, de solicitările venite din partea patronatelor din Turism. Deși nu au aceeași viziune și nu protestează împreună, asociațiile patronale din acest domeniu cer Executivului aproximativ aceleași lucruri: deschiderea restaurantelor și ajutoare concrete, pentru a evita falimentul acestui sector de activitate. Nici voucherele de vacanță încă nu s-au aprobat, pentru anul viitor.

Organizația patronală HORA a protestat, miercuri, prin suspendarea activității reprezentanților din HoReCa, timp de o oră, de la 17.00 la 18.00, cerând măsuri pentru salvarea sectorului. Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) nu a participat la protest, dar cere în continuare Guvernului să deschidă restaurantele cu servire în spațiile interioare și să găsească o metodă de a deconta cheltuielile enorme pe care fiecare le-a făcut pentru combaterea răspândirii virusului SARS-CoV-2. FPTR a solicitat Executivului, încă de la începutul pandemiei, să aplice un plan de măsuri care să salveze de la faliment unitățile de cazare și de alimentație publică, însă doar o mică parte dintre cerințe a fost luată în considere.

„Prioritățile FPTR, de la care nu cedăm, sunt deschiderea sălilor interioare de servire a mesei, mai ales în unitățile unde se fac tratamente balneare, decontarea investițiilor pe care le-am făcut pentru combaterea răspândirii virusului și prelungirea voucherelor de vacanță, pentru anul viitor. Guvernul ar fi trebuit să le aprobe deja, pentru a putea fi prinse în buget, dar nu s-a întâmplat nici până acum acest lucru, deși noi am solicitat în repetate rânduri”, a explicat, pentru Jurnalul, Nicolae Istrate, vicepreședinte FPTR. Hotelierii și patronii de restaurante spun că se pot respecta reguli stricte și norme de igienă, la fel ca în toate celelalte spații publice, astfel încât să nu existe probleme. 

Nu există confirmarea pericolului

Niciun studiu nu arată că restaurantele ar fi, într-adevăr, focare de răspândire a virusului, iar aceste spații existau pe lista lansată inițial de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), în luna martie. Până la jumătatea lunii august însă, nu se poate spune că s-a confirmat îngrijorarea legată de aceste spații închise, iar celelalte activități care sunt permise în interior, inclusiv călătoriile cu mijloacele de transport în comun, ar trebui să fie cel puțin la fel de periculoase, însă sunt permise, cu măsuri de distanțare fizică și norme stricte de igienă. Toate aceste măsuri au fost luate deja de hotelieri, dar Guvernul nu ține cont nici de investițiile făcute până acum, nici de cerințele patronatelor de a se găsi soluții pentru decontarea acestor cheltuieli, ceea ce pe mulți îi pune în mare dificultate, pentru că nu mai pot depune nici măcar proiectele pentru a accesa fondurile destinate celor afectați de pandemie. „Noi am cheltuit milioane de euro, care ne-au decapitalizat. Nu mai avem cash și nu putem participa la granturi, unde trebuie să punem minimum 15% din banii noștri. În București e nevoie de 30%. Practic, suntem excluși, indirect, de la granturi, care vor rămâne doar pentru cei care au bani, din multinaționale”, mai explică Nicolae Istrate. De altfel, se preconizează că peste o săptămână, pe litoral, gradul de ocupare va fi sub 50%, iar deschiderea restaurantelor în interior ar putea prelungi cu două-trei săptămâni sezonul estival. Și în cazul marilor orașe, hotelierii se întreabă de ce sunt obligați să servească masa în cameră, dacă oricum gradul de ocupare nu depășește 30%, astfel încât spațiul interior al restaurantelor este suficient pentru a garanta distanțarea între mese, de peste doi metri.

Probleme au apărut la cluburi

În general, hotelierii și patronii de restaurante care au investit în menținerea măsurilor de combatere a răspândirii virusului și a normelor de igienă au încercat să se departajeze de asociațiile patronale care reprezintă, în mare parte, interesele teraselor de tip club, unde situația este diferită de cea a restaurantelor. Încă din luna iunie, scandalurile au apărut atunci când au fost descoperite grupuri mari de oameni la terase unde nu se servea masa, ci se dansa. Tocmai de aceea a fost interzis dansul, în ultimul calup de restricții impus de Guvern, fără a se face o diferențiere clară între terase care oferă mâncare și băutură, cu respectarea normelor, și cele care sunt, de fapt, cluburi, având cu totul alt specific. Cluburile sunt și cele la care se referea premierul Ludovic Orban, atunci când spunea că aduc foarte puțini bani la bugetul statului, în timp ce hotelurile și restaurantele mari aduc peste 80% din totalul taxelor și impozitelor din turism.

De altfel, conform Legii Dialogului Social, la nivel de ramură este reprezentativă doar FPTR, având în componență angajatori care asigură venituri salariale pentru 37% din forța de muncă angajată în turism (73.752 salariați) și gestionează, într-o pondere covârșitoare, capital românesc. Astfel se poate explica de ce asociațiile patronale din Turism nu au același tip de proteste și nici aceleași liste de solicitări, pentru că în cazul restricțiilor impuse în pandemie, ceea ce și-ar dori patronii cluburilor și ai saloanelor de nunți ar putea avea consecințe grave asupra întregului sector economic, afectându-i în continuare mai ales pe cei care au făcut tot ce se putea pentru a evita răspândirea pandemiei - adică hotelierii și patronii de restaurante. 

Litoralul este salvat, în mare măsură, agroturismul, la fel, iar acum ar trebui să se ia măsuri, de urgență, pentru a se salva domeniul balneo și hotelurile din marile orașe. Pentru a evita insolvența, este nevoie de deschiderea spațiilor de servirea mesei în interior.