x close

Agonia prelungită a Hanului Solacolu

0
Autor: Simina Stan 22 Mai 2008 - 00:00

Bucureştii de altădată, mahalalele aveau fiecare “năravurile şi moravurile lor”, iar strada bucureşteană, totdeauna plină de lume ce se plimba buluc, “era o instituţie unde circulă ideile şi se propagă sentimentele”, cum obişnuia să spună Demetriu I. Dobrescu, primar al Ca­pitalei în perioada interbelică.

Una dintre caracteristicile marcante ale unui oraş sînt monumentele sale, întrucît reprezintă trecutul, prezentul, patrimoniul, cuvinte ce se dovedesc fără valoare pe piaţa imobiliară din Bucureşti.


Bucureştii de altădată, mahalalele aveau fiecare “năravurile şi moravurile lor”, iar strada bucureşteană, totdeauna plină de lume ce se plimba buluc, “era o instituţie unde circulă ideile şi se propagă sentimentele”, cum obişnuia să spună Demetriu I. Dobrescu, primar al Ca­pitalei în perioada interbelică.

Calea Moşilor

A fost una dintre principalele artere ale Capitalei încă din secolul al XVIII-lea. Forfota era neîntreruptă, printre trăsuri şi tramvaie negustorii îşi strigau marfa şi pofteau clienţi în prăvălii, strada era un furnicar de oameni, mai ales vara, cînd era bîlciul Moşilor. Este suficient să priveşti cu atenţie şi observi că fiecare casă era un magazin, în care clienţii erau poftiţi, întrucît “privitul e pe gratis”, unde, din cauza concurenţei, nu existau preţuri fixe şi totul era negociabil, “unde fiecare bărbat era un negustor, iar fiecare femeie o vînzătoare sau o patroană”.

Pe Calea Moşilor, comerţul s-a dezvoltat începînd din secolul al XIX-lea. O demonstrează şi numărul mare hanuri pe care le găsim în zonă în această perioadă: Hanul Hillel, Hanul Nou, Hanul Mănăstirii Cernica, Hanul lui Răducanu Tărca, Hanul Piteşteanului, Hanul Cazotti, Hanul Niculescu sau Hanul Atena sînt numai cîteva exemple.

Astăzi, comerţul în această zonă este aproape inexistent, iar traficul depăşeşte cu mult capacitatea de tranzit a acestei străzi. Absenţa spaţiilor publice urbane, care susţin şi înlesnesc contactele sociale, este vizibil resimţită la fel şi sentimentul unei comunităţi închegate.

Hanul Solacolu

Pe Calea Moşilor sau Podul Tîrgului de Afară, cum s-a numit multă vreme această stradă, în mahalaua Mîntuleasa, casa de la numărul 134 este un exemplu de arhitectură bucureşteană autentică ce datează de la jumătatea secolului al XIX-lea.

Hanul Solacolu este într-o stare avansată de degradare, există ca formă şi păstrează multe elemente caracteris­tice, dar a fost complet abandonat. Tencuiala faţadelor prăbuşită, zidurile crăpate, şirul celor douăzeci de ferestre de la etaj rămase demult fără geamuri, scările din lemn dezmembrate, acoperite de mormane de gunoaie, fără gaze, fără canalizare şi apă curentă.

Acestea sînt doar cîteva din argumentele ce ne determină să întrebăm de ce mai este protejată de legea monumentelor? Oare starea actuală a clădirii nu anulează valoarea de resursă culturală?

În acest caz nu, întrucît, deşi a fost afectată autenticitatea şi au fost reduse posibilităţile de refacere a unităţii potenţiale, clădirea are o certă valoare de resursă culturală capabilă să ilustreze prin specificul construcţiei, auten­ticitate şi vechime, chiar şi în această stare precară o tipologie a cărui valoare istorică, identitară şi arhitecturală este de necontestat.

Hanul Solacolu prezintă influenţe ce aparţin stilului “eclectic timpuriu”. Planurile originale s-au păstrat la Arhivele Naţionale, fondul Primăriei Municipiului Bucureşti, Serviciul tehnic, anul 1859, dosar 98, file 234-235. Din cererea de construcţie scrisă în limba română cu litere chirilice aflăm că fraţii Solacolu doresc supraînălţarea prăvăliilor, ceea ce însemna o amplificare a funcţiunilor clădirii existente. În cererea din anul 1859 aceştia doreau “să ridice un cat deasupra prăvăliilor în fiinţă, cu această ocazie schimbînd şi tocurile uşilor şi ferestrelor construcţiei ce o au cu faţa la Strada Moşilor”. Clădirea urma să aibă pivniţe, prăvălii la parter şi patru apartamente la etaj.

Faţada principală are la parter 16, iar la etaj 20 de ferestre. Elementele decorative sînt simple, parterul şi etajul nu sînt tratate diferit, forma ferestrelor este asemănătoare, doar detaliile ferestrelor îndulcesc sobrietatea faţadei. Intrarea nu se făcea dinspre stradă, ci se intra prin două coridoare boltite/ganguri care dădeau în curtea interioară şi de acolo se urca la etaj. În curtea interioară, clădirea se continua cu aripi plasate pe ambele laturi.

Fabrică de paste

Atît din Anuarul Göbl al Bucureştiului din 1900, cît şi din fotografiile de epo­că aflăm că la numărul 144 (actual 134), patru dintre prăvălii se ocupau cu “bunul şic bucureştean”, fiind atelierele de croitorie pentru bărbaţi ale lui Alterson Peretz, E. Covaci, A. Critz şi al mo­dis­tei A. Po­pescu. Tot din Anuarul Göbl al Bu­cu­reştiului aflăm că printre fabricile de paste făinoase ale fraţilor Assan, a lui I. Machedon de la Moara Ciurel, a lui Theodor Lambru Rovaciu din Strada Covaci şi a lui Carol Schlosser din Ca­lea Plevnei se număra şi cea a fraţilor Solacolu din Calea Moşilor numărul 144.

Istoricul clådirii

Construcţia a fost afectată de un incendiu în timpul celui de-al doilea război mondial, dar şi-a păstrat caracte­rul de locuinţă până spre sfârşitul anilor ’80, cînd a fost în pericol de demolare. Din 1990 a fost locuită de mai multe fa­milii repartizate sau nu de fostul ICRAL. În 1997, aflată încă în proprietatea Pri­măriei Generale, a fost introdusă în Pla­nul Naţional de Restaurare pentru reabilitarea centrului istoric, însă nimic concret nu s-a întîmplat. Monumentele aflate în proprietatea Primăriei nu be­neficiază de finanţare de la bugetul de stat, astfel Ministerul Culturii şi Cultelor nu a putut aloca fonduri pentru în­ceperea unor lucrări de conservare.

Clădirea Hanului Solacolu a fost retrocedată în aprilie 2003, iar chiriaşii au fost evacuaţi în noiembrie 2007. Atunci s-a vorbit mult despre un proiect de restaurare şi reabilitare, care viza “conservarea arhitecturii clasice şi consolidarea clădirii, iar, conform specialiştilor, ar putea viza utilizarea rezidenţială şi integrarea în programul de turism cultural. Costul lucrărilor fiind estimat la suma de 1,5 milioane de euro”. De atunci, nici măcar dezinsecţia, deratizarea incintei şi colectarea gunoiului aruncat acolo nu s-au realizat, lucru posibil probabil cu ajutorul unor amenzi din partea Primăriei.

Orice fel de intervenţii şi investiţii sînt dificile, pentru că este o zonă protejată, dar are un potenţial deosebit de dezvoltare datorită localizării centrale reprezentînd o responsabilitate, dar în acelaşi timp o provocare.

Citeşte mai multe despre:   hanul,   clădiri de patrimoniu,   solacolu

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Reţeta zilei: Tartă cu căpşuni

Reţeta zilei: Tartă cu căpşuni
Ingrediente:  ½ porţie aluat foietaj, 200 gr căpşuni, 35 grame unt, 35 grame zahăr brun. 100 ml smântână pentru frişcă, 1 linguriţă ceai Earl Grey. Mod de preparare: Se fierbe smăntăna...

Asociaţii de locuitori din Europa de Sud, unite împotriva turismului în masă

Asociaţii de locuitori din Europa de Sud, unite împotriva turismului în masă
Asociaţii de locuitori şi grupuri de militanţi din diferite ţări ale Europei de Sud au creat o reţea pentru a-şi uni forţele împotriva turismului în masă, reţea prezentată joi la Barcelona, al doilea oraş...

Învârtita cu mere crețești, o rețetă pe placul lui Eminescu

Învârtita cu mere crețești, o rețetă pe placul lui Eminescu
Într-o zi ca aceasta, am vrea să avem puterea ca, dându-ne peste cap, să devenim contemporanii lui Eminescu. Să trăim alături de el, să respirăm același aer și, de ce nu, să stăm la aceeași masă. Vă...

Sanda Nicola vorbește despre tragediile din viața sa, la ”Totul pentru dragoste”

Sanda Nicola vorbește despre tragediile din viața sa, la ”Totul pentru dragoste”
Sanda Nicola este scriitoare, cunoscut reporter și om de televiziune. Este mama unei fetițe pe nume Agnes și soția lui Liviu Iolu, jurnalist de presă scrisă. Acum se declară o femeie fericită, însă a fost...

Marinela Chelaru a făcut infarct și a fost supusă unei intervenții chirurgicale. Operaţia a durat şase ore jumătate

Marinela Chelaru a făcut infarct și a fost supusă unei intervenții chirurgicale. Operaţia a durat şase ore jumătate
Probleme grave de sănătate pentru Marinela Chelaru. Vedeta a făcut infarct în perioada Paștelui și a fost supusă unei intervenții chirurgicale. „Îmi vine să plâng, mi-e milă de mine. Inimioara mea a...

Feng-shui pentru luna mai: Zile si ore norocoase!

Feng-shui pentru luna mai: Zile si ore norocoase!
1 mai O zi relativa. Va puteti ocupa de treburile din spatiul inconjurator. Faceti curateni, sortati lucrurile vechi si aruncati-le pe cele care v-ar putea afecta cu energii negative. Intr-o casa curata si ordonata ap...

Reţeta zilei: Mousse de ciocolată

Reţeta zilei: Mousse de ciocolată
Ingrediente 200 g friscă 75 g zahăr pudră 150 g tabletă lapte/amăruie 3  ouă 2 lingurițe Cafea macinata Espresso Mod de preparare Se prepară 50 ml espresso și se lasă la răcit. Se...

Locuri fantastice din România: CASTELUL CALENDAR și legenda lui

Locuri fantastice din România: CASTELUL CALENDAR și legenda lui
Castelul baronului Istvan Ugron, numit și Castelul-Calendar, se află în comuna Zau de Câmpie din județul Mureș. Deși este un monument superb, castelul este destul de puțin cunoscut în România, iar turiștii nu...

Gabriela Cristea va prezenta o nouă emisiune la Antena Stars: ”Sunt foarte fericită, liniștită și pregătită să o iau de la capăt”

Gabriela Cristea va prezenta o nouă emisiune la Antena Stars: ”Sunt foarte fericită, liniștită și pregătită să o iau de la capăt”
Gabriela Cristea, una dintre cele mai îndrăgite prezentatoare de la noi, va reveni, în curând, pe micile ecrane în cadrul unei noi emisiuni pe care o va prezenta la Antena Stars. ”Mă simt pregatită 100% să...

Reţeta zilei: Batoane de ciocolata si unt de arahide

Reţeta zilei: Batoane de ciocolata si unt de arahide
Ingrediente  250 gr ciocolata neagra (50% cacao; maruntita cu cutitul sau sub forma de fulgi/bobite) 250 gr unt de arahide (sau alt unt de nuci: alune de padure, caju, migdale) 50 gr unt gras (82% grasime;...

Bucureştiul şi împrejurimile s-au transformat în destinaţii turistice

Bucureştiul şi împrejurimile s-au transformat în destinaţii turistice
Zona Bucureştiului şi împrejurimile Capitalei au devenit din ce în ce mai atractive în ultimii ani. Întreprinzătorii au preluat modelul din alte ţări, precum Serbia sau Italia, şi au creat zone turistice noi,...

Staţiunea Palma introduce restricţii împotriva turismului masiv

Staţiunea Palma introduce restricţii împotriva turismului masiv
Staţiunea spaniolă Palma, de pe insula Majorca, interzice proprietarilor să-şi închirieze apartamentele turiştilor, devenind primul loc din Spania care introduce o astfel de măsură, scrie BBC. Măsurile au...

Scrisoarea în care celebrul Tupac îi explică Maddonei de ce o părăsește, poate fi vândută

Scrisoarea în care celebrul Tupac îi explică Maddonei de ce o părăsește, poate fi vândută
Justiţia americană a respins cererea Madonnei de a retrage de la licitaţie o scrisoare care i-a fost trimisă în 1995 de rapperul Tupac Shakur, în care acesta vorbea despre despărţirea lor, informează...

Revenire spectaculoasa a unei prezentatoare TV. Vedeta va prezenta o noua emisiune la un post concurent

Revenire spectaculoasa a unei prezentatoare TV. Vedeta va prezenta o noua emisiune la un post concurent
Este vestea momentului în showbiz! Gabriela Cristea revine pe micul ecran, după o perioadă îndelungată de timp în care s-a dedicat creşterii fetiţei sale, Bella Victoria Margot. Frumoasa...

Românii se mută pe litoral de 1 Mai

Românii se mută pe litoral de 1 Mai
Peste 40.000 de turişti sunt aşteptaţi în minivacanţa de 1 Mai pe litoralul românesc, iar cei mai mulţi vor alege staţiunile Mamaia, Vama Veche şi Mamaia Nord-Năvodari, arată Federaţia Asociaţiilor de...
Serviciul de email marketing furnizat de