x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Agonia prelungită a Hanului Solacolu

0
Autor: Simina Stan 22 Mai 2008 - 00:00

Bucureştii de altădată, mahalalele aveau fiecare “năravurile şi moravurile lor”, iar strada bucureşteană, totdeauna plină de lume ce se plimba buluc, “era o instituţie unde circulă ideile şi se propagă sentimentele”, cum obişnuia să spună Demetriu I. Dobrescu, primar al Ca­pitalei în perioada interbelică.

Una dintre caracteristicile marcante ale unui oraş sînt monumentele sale, întrucît reprezintă trecutul, prezentul, patrimoniul, cuvinte ce se dovedesc fără valoare pe piaţa imobiliară din Bucureşti.


Bucureştii de altădată, mahalalele aveau fiecare “năravurile şi moravurile lor”, iar strada bucureşteană, totdeauna plină de lume ce se plimba buluc, “era o instituţie unde circulă ideile şi se propagă sentimentele”, cum obişnuia să spună Demetriu I. Dobrescu, primar al Ca­pitalei în perioada interbelică.

Calea Moşilor

A fost una dintre principalele artere ale Capitalei încă din secolul al XVIII-lea. Forfota era neîntreruptă, printre trăsuri şi tramvaie negustorii îşi strigau marfa şi pofteau clienţi în prăvălii, strada era un furnicar de oameni, mai ales vara, cînd era bîlciul Moşilor. Este suficient să priveşti cu atenţie şi observi că fiecare casă era un magazin, în care clienţii erau poftiţi, întrucît “privitul e pe gratis”, unde, din cauza concurenţei, nu existau preţuri fixe şi totul era negociabil, “unde fiecare bărbat era un negustor, iar fiecare femeie o vînzătoare sau o patroană”.

Pe Calea Moşilor, comerţul s-a dezvoltat începînd din secolul al XIX-lea. O demonstrează şi numărul mare hanuri pe care le găsim în zonă în această perioadă: Hanul Hillel, Hanul Nou, Hanul Mănăstirii Cernica, Hanul lui Răducanu Tărca, Hanul Piteşteanului, Hanul Cazotti, Hanul Niculescu sau Hanul Atena sînt numai cîteva exemple.

Astăzi, comerţul în această zonă este aproape inexistent, iar traficul depăşeşte cu mult capacitatea de tranzit a acestei străzi. Absenţa spaţiilor publice urbane, care susţin şi înlesnesc contactele sociale, este vizibil resimţită la fel şi sentimentul unei comunităţi închegate.

Hanul Solacolu

Pe Calea Moşilor sau Podul Tîrgului de Afară, cum s-a numit multă vreme această stradă, în mahalaua Mîntuleasa, casa de la numărul 134 este un exemplu de arhitectură bucureşteană autentică ce datează de la jumătatea secolului al XIX-lea.

Hanul Solacolu este într-o stare avansată de degradare, există ca formă şi păstrează multe elemente caracteris­tice, dar a fost complet abandonat. Tencuiala faţadelor prăbuşită, zidurile crăpate, şirul celor douăzeci de ferestre de la etaj rămase demult fără geamuri, scările din lemn dezmembrate, acoperite de mormane de gunoaie, fără gaze, fără canalizare şi apă curentă.

Acestea sînt doar cîteva din argumentele ce ne determină să întrebăm de ce mai este protejată de legea monumentelor? Oare starea actuală a clădirii nu anulează valoarea de resursă culturală?

În acest caz nu, întrucît, deşi a fost afectată autenticitatea şi au fost reduse posibilităţile de refacere a unităţii potenţiale, clădirea are o certă valoare de resursă culturală capabilă să ilustreze prin specificul construcţiei, auten­ticitate şi vechime, chiar şi în această stare precară o tipologie a cărui valoare istorică, identitară şi arhitecturală este de necontestat.

Hanul Solacolu prezintă influenţe ce aparţin stilului “eclectic timpuriu”. Planurile originale s-au păstrat la Arhivele Naţionale, fondul Primăriei Municipiului Bucureşti, Serviciul tehnic, anul 1859, dosar 98, file 234-235. Din cererea de construcţie scrisă în limba română cu litere chirilice aflăm că fraţii Solacolu doresc supraînălţarea prăvăliilor, ceea ce însemna o amplificare a funcţiunilor clădirii existente. În cererea din anul 1859 aceştia doreau “să ridice un cat deasupra prăvăliilor în fiinţă, cu această ocazie schimbînd şi tocurile uşilor şi ferestrelor construcţiei ce o au cu faţa la Strada Moşilor”. Clădirea urma să aibă pivniţe, prăvălii la parter şi patru apartamente la etaj.

Faţada principală are la parter 16, iar la etaj 20 de ferestre. Elementele decorative sînt simple, parterul şi etajul nu sînt tratate diferit, forma ferestrelor este asemănătoare, doar detaliile ferestrelor îndulcesc sobrietatea faţadei. Intrarea nu se făcea dinspre stradă, ci se intra prin două coridoare boltite/ganguri care dădeau în curtea interioară şi de acolo se urca la etaj. În curtea interioară, clădirea se continua cu aripi plasate pe ambele laturi.

Fabrică de paste

Atît din Anuarul Göbl al Bucureştiului din 1900, cît şi din fotografiile de epo­că aflăm că la numărul 144 (actual 134), patru dintre prăvălii se ocupau cu “bunul şic bucureştean”, fiind atelierele de croitorie pentru bărbaţi ale lui Alterson Peretz, E. Covaci, A. Critz şi al mo­dis­tei A. Po­pescu. Tot din Anuarul Göbl al Bu­cu­reştiului aflăm că printre fabricile de paste făinoase ale fraţilor Assan, a lui I. Machedon de la Moara Ciurel, a lui Theodor Lambru Rovaciu din Strada Covaci şi a lui Carol Schlosser din Ca­lea Plevnei se număra şi cea a fraţilor Solacolu din Calea Moşilor numărul 144.

Istoricul clådirii

Construcţia a fost afectată de un incendiu în timpul celui de-al doilea război mondial, dar şi-a păstrat caracte­rul de locuinţă până spre sfârşitul anilor ’80, cînd a fost în pericol de demolare. Din 1990 a fost locuită de mai multe fa­milii repartizate sau nu de fostul ICRAL. În 1997, aflată încă în proprietatea Pri­măriei Generale, a fost introdusă în Pla­nul Naţional de Restaurare pentru reabilitarea centrului istoric, însă nimic concret nu s-a întîmplat. Monumentele aflate în proprietatea Primăriei nu be­neficiază de finanţare de la bugetul de stat, astfel Ministerul Culturii şi Cultelor nu a putut aloca fonduri pentru în­ceperea unor lucrări de conservare.

Clădirea Hanului Solacolu a fost retrocedată în aprilie 2003, iar chiriaşii au fost evacuaţi în noiembrie 2007. Atunci s-a vorbit mult despre un proiect de restaurare şi reabilitare, care viza “conservarea arhitecturii clasice şi consolidarea clădirii, iar, conform specialiştilor, ar putea viza utilizarea rezidenţială şi integrarea în programul de turism cultural. Costul lucrărilor fiind estimat la suma de 1,5 milioane de euro”. De atunci, nici măcar dezinsecţia, deratizarea incintei şi colectarea gunoiului aruncat acolo nu s-au realizat, lucru posibil probabil cu ajutorul unor amenzi din partea Primăriei.

Orice fel de intervenţii şi investiţii sînt dificile, pentru că este o zonă protejată, dar are un potenţial deosebit de dezvoltare datorită localizării centrale reprezentînd o responsabilitate, dar în acelaşi timp o provocare.

Citeşte mai multe despre:   hanul,   clădiri de patrimoniu,   solacolu

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Afisari: 4465


Mai multe titluri din categorie

Reţeta zilei: Muşchi de vită cu sos de ciuperci

Reţeta zilei: Muşchi de vită cu sos de ciuperci
Ingrediente: 400 g muşchi de vită, 300 g ciuperci, 200 ml smântână pentru gătit, 50 g gorgonzolla, 25 g unt, sare de mare, piper, nucşoară Mod de preparare: Se taie muşchiul felii groase şi după ce...

Top 7 activitati distractive tata-copil

Top 7 activitati distractive tata-copil
Galerie Foto In ultima vreme tatii sunt din ce in mai implicati in cresterea si educarea copiilor. Daca in trecut acestia aveau drept sarcina familiala aducerea banilor acasa, iar restul (educatia, jocul, hrana) era in grija...

Două mari linii aeriene din Japonia au schimbat denumirea "Taiwan" în "China Taiwan" pe site-urile lor

Două mari linii aeriene din Japonia au schimbat denumirea "Taiwan" în "China Taiwan" pe site-urile lor
Două dintre cele mai mari linii aeriene din Japonia au schimbat denumirea de “Taiwan” în “China Taiwan” pe website-urile lor în limba chineză, o mişcare care va mulţumi Beijingul, însă va supăra insula...

În curând, te poți relaxa în singurul PARC ANTIALERGIC și ANTICANICULĂ din lume

În curând, te poți relaxa în singurul PARC ANTIALERGIC și ANTICANICULĂ din lume
Parcul a fost proiectat ca un vector al sănătății publice, până la punctul de a fi supus unui studiu al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Este vorba despre transformarea unei zone industriale...

Povestea incredibilă a unei românce stabilită în Franța: A copilărit într-o secție de oncologie, iar la maturitate a reușit să învingă cancerul

Povestea incredibilă a unei românce stabilită în Franța:  A copilărit într-o secție de oncologie, iar la maturitate a reușit să învingă cancerul
Raluca are doi copii, trăiește în Franța și a reușit să învingă cancerul. Ea își va împărtăși impresionanta poveste de viață, astăzi, de la ora 14.00, în cadrul emisiunii ”Totul pentru dragoste”,...

Reţeta zilei: Spaghete carbonara

Reţeta zilei: Spaghete carbonara
Ingrediente: 3 gălbenușuri, 100 g parmezan, 150 g pancetta (sau bacon), 200 g spaghete, un cățel de usturoi, ulei de măsline, sare de mare, piper. Mod de preparare: Se bat...

Controlul traficului aerian din Franţa cauzează o treime din întârzierile din Europa

Controlul traficului aerian din Franţa cauzează o treime din întârzierile din Europa
Controlul traficului aerian din Franţa cauzează o treime din întârzierile din Europa în fiecare an, la un cost de aproximativ 300 de milioane de euro pentru liniile aeriene, potrivit unui raport al...

Roxana Iliescu, despre poveștile de iubire din viața ei, la ”Totul pentru dragoste”

Roxana Iliescu, despre poveștile de iubire din viața ei,  la ”Totul pentru dragoste”
Galerie Foto Roxana Iliescu are o poveste impresionantă de viață, cu multe urcușuri și coborâșuri și va vorbi despre ea astăzi, de la ora 14.00, în cadrul emisiunii ”Totul pentru dragoste”, prezentată de Mirela Vaida,...

Tochitura musceleană (rețetă românească veche)

Tochitura musceleană (rețetă românească veche)
Ca de fiecare dată când ne întâlnim și pornește povestea bucatelor ciobănești, musceleanul Bogdan Gîlculescu nu uită să ne amintească faptul că, înainte vreme, când românii încă nu cunoscuseră...

Rețeta zilei: Lasagna

Rețeta zilei: Lasagna
Ingrediente 500 g carne tocată amestec vită şi porc 14-16 foi lasagna 3 linguri ulei 150 g caşcaval sau parmezan ras 1 cutie roşii în bulion 2 linguri pastă tomate 1 ceapă mijlocie tocată mărunt 1...

Sărbătoarea Câmpenească de la Vișina, la a treia ediție

Sărbătoarea Câmpenească de la Vișina, la a treia ediție
Galerie Foto Sute de turiști au ajuns astăzi la Vișina, un sat necunoscut până nu demult, din comuna Jurilovca, ce astăzi este gazda celei de-a treia ediții a Serbării Câmpenești, un eveniment ce tinde să devină...

Beyonce şi Jay-Z au lansat un album nou, al cărui titlu sugerează că relaţia lor pare să se fi îmbunătăţit

Beyonce şi Jay-Z au lansat un album nou, al cărui titlu sugerează că relaţia lor pare să se fi îmbunătăţit
Cuplul vedetă de pe scena muzicală Beyonce şi Jay-Z a lansat sâmbătă un surprinzător album comun, pentru a-şi celebra dragostea. Cei doi artişti care sunt soţ şi soţie au făcut anunţul pe scenă la Londra,...

Joan Baez nu a fost lăsată să intre într-un club din Paris din cauza... pantofilor

Joan Baez nu a fost lăsată să intre într-un club din Paris din cauza... pantofilor
Cântăreaţa americană de folk Joan Baez a avut parte de o surpriză neplăcută când i-a fost refuzată intrarea într-un club din Paris, informează AFP.  ''Ghici ce? Eram cu un prieten după cel de-al...

De ce se spune că blondele sunt proaste? De unde a pornit mitul și care a fost prima blondă prostănacă?

De ce se spune că blondele sunt proaste? De unde a pornit mitul și care a fost prima blondă prostănacă?
Galerie Foto Cine nu a auzit măcar o dată în viața lui un banc cu blonde? Acestor femei li s-a dus buhul că nu prea le ajută memoria. Deși a generaliza și a le băga pe aceste femei în aceeași oală este o eroare, shtiu.ro...

Anastasia Lazariuc dezvăluie secretul siluetei de invidiat pe care o menţine și la vârsta de 64 de ani

Anastasia Lazariuc dezvăluie secretul siluetei de invidiat pe care o menţine și la vârsta de 64 de ani
Galerie Foto Îndrăgita cântăreață Anastasia Lazariuc are un trup de invidiat chiar și la vârsta de 64 de ani. Artista vorbește despre felul în care reușește să se mențină în formă. Frumoasa cântăreață...
Rezultate EVALUARE NAȚIONALĂ 2018. Cum se calculează media de admitere în clasa a IX-a
Serviciul de email marketing furnizat de