x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Suplimente Editie de colectie "Picolissima serenada"

"Picolissima serenada"

de Catalina Iancu    |    06 Noi 2006   •   00:00
"Picolissima serenada"
MEZZO-SOPRANA CU CODITE
Valeriu Lazarov a auzit-o cantand intr-o cabina a TVR. In aceeasi seara a scos-o "pe sticla".

Despre vocea de aur a Margaretei, Elly Roman scria: "Izbucniri neasteptate ale unor razvratiri vocale nemaiauzite pana atunci dadeau din capul locului o amprenta cu totul personala tuturor interpretarilor noii cantarete".

Dar cine era noua cantareata? O eleva cu codite, care debuta in muzica usoara la Casa de Cultura "Grivita Rosie", acompaniata de Paul Ghentzer. Acolo a descoperit-o in 1958 Ileana Pop, care, impreuna cu Vlad Badca, realiza transmisii tv de la locatia amintita.

FLOAREA FLORILOR. Era omul potrivit la locul potrivit. Margareta ar fi inflorit oricum datorita talentului sau urias. Iar "norocul" ei s-a numit Valeriu Lazarov. Caci cum altfel s-au potrivit toate? Margareta astepta sa filmeze o emisiune pentru copii cu "Aschiuta" si Daniela Anencov. Sediul televiziunii era atunci pe Strada Moli"re nr. 2. Statea in cabina si fredona un slagar la moda, interpretat de Vico Torriani: "Picolissima serenada".

JOS PALARIA! Intamplarea a facut ca pe culoar sa treaca Valeriu Lazarov, care se indrepta spre platoul de filmare. Tocmai pregatea o emisiune de varietati. Era absolut convins ca vocea grava pe care o auzea era a unei mezzo-soprane. "Cand colo a dat peste mine: o scolarita cu codite, in uniforma si cu o palarie mare de pai pe cap. Am tot framantat palaria aceea in maini pana cand m-a luat din cabina si m-a dus pe platou. M-a pus sa repet melodia cu orchestra lui Petrica Firulescu. La inceput, maestrul Firulescu m-a privit neincrezator, pentru ca apoi sa se implice si sa brodeze pe clapele pianului minunate armonii pentru acea «Picolissima serenada». Cu acest cantec am intrat in direct in aceeasi seara", povesteste Margareta Paslaru. Nu mai cantase pana atunci in televiziune, dar "serenada" a facut-o celebra peste noapte.

SCURTMETRAJE MUZICALE, PREMIATE LA MONTREUX SI MONACO

Chiar cu o zi dupa aniversarea Margaretei, la 10 iulie 1960, TVR dedica o emisiune sportivilor romani participanti la Olimpiada de la Roma. Valeriu Lazarov si George Mihalache au invitat-o pe Margareta in emisiunea "Toata lumea face sport". Atunci a cantat "Picolissima serenada" in limba italiana. In aceeasi emisiune au aparut Coca Andronescu, Trio Grigoriu si Mircea Albulescu. De la debut si pana la consacrare n-a fost decat un pas. Prima compozitie proprie a Margaretei, "A nimanui sunt", i-a atras imediat atentia lui Valeriu Lazarov. El a incurajat-o sa compuna, propunandu-i sa cante in recital pe scena Festivalului International "Cerbul de Aur" de la Brasov. Margareta a (e)rupt pur si simplu, acompaniata de formatia Rolf Albricht. Regia spectacolului a fost semnata de Valeriu Lazarov. Si tot el a fost cel care a realizat trei scurtmetraje muzicale pentru televiziune (in care a jucat Margareta Paslaru) pentru care a fost premiat la Montreux si Monaco. Abia peste ani, Margareta si Valeriu Lazarov s-au reintalnit la New York.

O STEA IN PROPRIUL UNIVERS

Unul dintre oamenii care i-au marcat cariera Margaretei Paslaru a fost, fara indoiala, Valeriu Lazarov. Practic, el i-a facut "botezul" in televiziune. "Margareta a fost si ramane o stea. Am cunoscut-o in secolul trecut. Avea talent, cel mai important talent, talentul de a se darui unei pasiuni, unei vocatii. A pasit cu pasi de protagonist prin viata miilor de oameni si acum se bucura de a fi protagonist, in sfarsit, in propriul sau univers", scria Valeriu Lazarov in anul 2000 pe coperta CD-ului aniversar: "Margareta, 40 de ani de la primul disc".

PORTRET UNIC SI VESNIC

"Rasar,/ Ma-nalt,/ Cobor/ si-apoi dispar,/ Si-apusul meu e totusi rasarit.../ Sunt vagabondul zilei de-a pururi solitar/ Portret unic si vesnic, expus in infinit". "Romanta soarelui" de Ion Minulescu, pe care o canta Margareta. Cam asa a fost si destinul Paslaritei: s-a inaltat, a disparut, dar apusul ei este doar un rasarit. Iar portretul ei, "unic si vesnic", va ramane "expus in infinit" prin muzica pe care ne-a lasat-o, prin compozitiile ei nemuritoare, prin teatru, film, televiziune. Intr-un cuvant, prin arta. Ea insasi este o intreaga opera de arta.
×