Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Potrivit rapoartelor oficiale, aerul din Capitală e mai curat decât în urmă cu câţiva ani. Minunea se petrece, însă, numai în scriptele birocraţilor, care au tras concluzii folosind aparatură care înregistrează prost sau deloc. În realitate, mii de bucureşteni mor anual din cauza poluării cu particule fine.
Practic, adevărul nu îl ştie nimeni, pentru că din cele opt staţii de măsurare a calităţii aerului, doar patru au funcţionat la capacitate maximă anul trecut, şi doar pe anumiţi parametri. Celelalte patru ori au fost oprite de tot ori au funcţionat la maximum 70% din capaci-tate. Nicio staţie din Capitală nu a înregistrat însă nivelul de monoxid de carbon, de dioxid de sulf, de dioxid de azot, ozon sau plumb. Cu toate că datele nu sunt concludente, Agenţia pentru Protecţia Mediului a întocmit un raport din care reiese o îmbunătăţire a calităţii aerului în Capitală. La sfârşitul anului trecut, Comisia Europeană avertiza România că nu îşi protejează cetăţenii de poluarea aerului cu particule fine, PM10. Potrivit documen-telor pe care le deţine Bruxelles-ul, cetăţenii din unele zone din Bucureşti, Braşov şi Iaşi sunt expuşi încontinuu unor niveluri ridicate de poluare. În fiecare an, 8.000 de bucureşteni mor din cauza unui compus al aerului, PM10, despre care se vorbeşte prea puţin sau deloc.
Potrivit unui studiu al Ecopolis, costurile umane ale poluării din Bucureşti sunt uriaşe şi cer măsuri imediate pentru atenuarea problemei. Numeroase studii de specialitate ale UE şi OMS apreciază efectele poluării cu pulberi ca fiind extrem de serioase, iar mai multe estimări bazate pe analize demon-strează că, dintre adulţii şi copiii sub 1 an care mor în fiecare an în Bucu-reşti, câteva zeci ar putea fi salvaţi dacă aerul ar fi mai curat.
Soluţia – mai multe spaţii verzi
Una dintre cele mai simple soluţii ar fi creşterea suprafeţelor verzi dar, din păcate, la noi se întâmplă exact invers. În ultimii 25 de ani, Bucureş-tiul a pierdut aproape jumătate din spaţiile verzi. Conform Cadastrului Verde, lansat în iunie 2011, Bucureş-tiul are 23,1 metri pătraţi de spaţii verzi pe cap de locuitor, care includ parcuri, cimitire, aliniamente stra-dale şi păduri. Capitala României este cu mult în urma altor capitale europene precum Viena, care are 120 de metri pătraţi pe cap de locuitor.
