Celulele stem înving cancerul şi infarctul

La Bucureşti, s-a înfiinţat Societatea Internaţională de Medicină şi Chirurgie Regenerativă
Celulele stem, prelucrate în anumite condiţii, ar putea contribui la regenerarea miocardică, hepatică, musculară etc., reprezentând viitorul medicinei, respectiv medicina regenerativă, spune acad. Maya Simionescu cu ocazia înfiinţării Societăţii Internaţională de Medicină şi Chirurgie Regenerativă (SIMCR).
“O mare speranţă în viitor este această medicină regenerativă, cu alte cuvinte să poţi să regenerezi un organ modificat, bolnav, să regenerezi zona respectivă cu propriile tale celule. Este ceva extraordinar, există. Toţi avem celule suşă, dar s-a preluat şi în vocabularul nostru celula stem. Aceste celule poţi să le prelucrezi în eprubetă, le pui în anumite condiţii, în molecule de semnalizare, le introduci nişte semnale prin care celula să înţeleagă că ai nevoie să se transforme într-o celulă a inimii. Este o mare speranţă. Acelaşi lucru se poate face la alte organe. Toată lumea acum lucrează pe celule stem, regenerare miocardică, hepatică, musculară, piele, să poţi reface o cicatrice luând celule stem”, precizează acad. Maya Simionescu, preşedintele Consiliului ştiinţific al SIMCR.

Procesul de regenerare funcţionează pe un principiu logic: folosirea propriilor celule ale pacientului pentru a înlocui celule sau un organ afectat. Totul a pornit de la câteva caracteristici ale celulelor stem: se pot diferenţia în foarte multe grupuri de celule (plasticitate), se pot divide foarte mult, sunt extrem de potente şi sunt nespecializate. La Institutul de Biologie şi Patologie Celulară “Nicolae Simionescu” din Bucureşti cercetările sunt axate pe “regenerarea cardiacă post infarct”, în condiţiile în care în ţara noastră patologia cardiacă este extrem de frecventă. Perspectivele acestei cercetări constau în popularea miocardului afectat cu celule stem care să stimuleze regenerarea.
Prof. dr. Adrian Streinu Cercel, co-preşedinte al SIMCR, spune că medicina personalizată are la bază un principiu ştiut încă din Antichitate: nu sunt boli, ci bolnavi. “În România, noi avem în calcul o serie de patologii, cum este cea a HIV-ului, unde, de exemplu, ţesutul grăsos se mobilizează şi se plasează dintr-o parte în alta, afectând în special organele interne. Medicina regenerativă îşi propune să stabilizeze ţesutul adipos, în aşa fel încât aceste efecte secundare, care pe de o parte sunt date de medicamente şi pe de altă parte de boală, să nu mai apară. Vorbim de o restructurare a ţesutului. În cazul HIV este vorba de o vindecare funcţională, în sensul că virusul este în organism, dar nu mai are nevoie de terapie retrovirală. Este un concept lansat de un an şi jumătate la nivel mondial”, spune prof. dr. Adrian Streinu Cercel. În afară de medicamente şi bisturiu, medicina regenerativă foloseşte potenţialul propriu de celule stem din măduva osoasă, cordonul ombilical şi ţesutul adipos. La ora actuală, prof. dr. Dana Jianu face reconstrucţie mamară din ţesutul adipos al pacientei. Medicina regenerativă reprezintă la ora actuală o speranţă imensă în cazul unor boli severe: boli neurodegenerative şi chiar în cancere. Prof. dr. Alexandru Blidaru vorbeşte despre necesitatea înţelegerii profunde a mecanismului de apariţie şi dezvoltare a cancerului şi, apoi, de a trage unele învăţăminte. “Celula malignă se multiplică la nesfârşit. Ea este fără de moarte. Dar ea se multiplică anarhic, nu mai respectă nici o regulă, atât de repede şi de haotic şi dă naştere la nişte malformaţii genetice continue. Au capacitatea de a trăi în orice condiţii de a secreta factori care să le permită să se dezvolte. Toate celule au un mecanism de moarte programată. Celulele maligne nu mor niciodată. Au un potenţial deosebit, negativ, malign, periculos, dar unele caracteristici ar putea folosite. Ele secretă nişte factori care determină vascularizarea, pentru a-şi crea un mediu pentru a trăi şi a creşte. Au capacitatea de invazie locală, de metastazare. Inhibarea factorilor de creştere este un tratament eficient al cancerului. Se inhibă cu anticorpi monoclonali numai receptorul sau acest factor. Când vom şti mai mult despre mecanismele cancerului, vom şti mai mult despre mecanismele vieţii”, explică prof. dr. Blidaru.