Fructele, cu bune şi rele

Nutriţioniştii consideră că într-o dietă echilibrată, diversificată şi sănătoasă zilnic trebuie să existe fructe proaspete. Consumul acestora trebuie făcut însă după anumite reguli şi precauţii deoarece acestea necesită o digestie particulară, iar efectele lor asupra sănătăţii pot fi grave.

Fructele trebuie consumate cu o jumătate de oră înainte de o masă principală pentru că stimulează secreţia de suc gastric şi ameliorează digestia sau cu două ore după aceasta pentru a evita fermentaţia. Consumate împreună cu alte alimente întârzie procesul de digestie şi provoacă balonare.

Când se consumă fructele

• La micul dejun – sunt o sursă de glucide, minerale, vitamine fibre şi apă ce dau organismului energia necesară desfăşurării activităţilor zilnice.

• Ca gustare la ora 11 sau după-amiaza la orele 16-17, pentru că atunci organismul secretă insulină şi apare pofta de dulce.

• După efort fizic intens pentru că refac rezervele de zahăr din muşchi şi completează mineralele şi apa pierdută prin transpiraţie.

• Uneori la finalul mesei. Ananasul şi papaya, consumate după alimentele proteice ajută digestia, descompunând proteinele în aminoacizi.

Fructele nu se consumă

• Seara pentru că metabolismul încetineşte, iar glucidele rapide din compoziţia lor se vor transforma în ţesut adipos de rezervă.

• În locul unei mese pentru a economisi calorii. Fructele nu ţin de foame ca proteinele, legumele sau glucidele complexe din amidon, iar zahărul din structura lor se va transforma în grăsime de depozit dacă nu este consumat prin activitate fizică în următoarele 3-4 ore după masă.

Ce fac rău

- Fructoza (zahărul) din fructe poate determina o tulburare de metabolism numită intoleranţă la fructoză, caracterizată prin imposibilitatea de a digera această substanţă şi se manifestă prin diaree, probleme hepatice şi renale.
- Consumul excesiv de fructe ce conţin fenilstatină (prunele) poate provoca diaree prin stimularea muşchilor intestinului gros şi accelerarea tranzitului.
- Ananasul este acid şi poate determina arsuri gastrice la cei care suferă de ulcer.
- Smochinele proaspete conţin un latex asemănător laptelui, care poate cauza erupţii pe piele şi pe mucoasa bucală la persoanele sensibile.
- Banana este singurul fruct care conţine amidon care pe măsură ce se coace se transformă în zahăr ceea ce determină creşterea conţinutului caloric şi a indicelui glicemic. Bananele nu sunt indicate în alimentaţia diabeticilor şi a celor ce vor să slăbească.
- Fibrele din fructe scad viteza de absorbţie a carbohidraţilor, dar sucurile de fructe nu mai conţin fibre, astfel indicele glicemic creşte şi îngraşă (1 pahar de suc de fructe conţine numărul de calorii din trei fructe proaspete).

Fructe de sezon, importate sau preparate?

Nu trebuie neglijată nici provenienţa fructelor şi modul în care au fost obţinute. Cel mai ridicat conţinut de vitamine şi fitonutrienţi se regăseşte în fructele de sezon ce ar trebui consumate la scurt timp după ce au fost culese. Concentraţia de vitamine scade după culegerea lor, de aceea nu trebuie depozitate pe perioade lungi înainte de a fi consumate.
Transportate pe distanţe mari îşi pierd din calităţile nutriţionale, fiind frecvent recoltate înainte de coacere, ceea ce împiedică maturarea lor naturală şi sinteza completă a substanţelor nutritive.
Persoanele cu afecţiuni ale stomacului sau intestinului, dar şi cele care au probleme cu dentiţia şi masticaţia vor trebui să consume fructele preparate termic: coapte sau în compot, pentru că astfel dispare aciditatea, iar lanţurile de celuloză sunt transformate în fragmente mai mici şi mai uşor de digerat, numai că indicele glicemic creşte şi sub această formă fructele îngraşă mai tare.
„Niciun fruct nu se compară cu altul, fiecare având o compoziţie particulară. Pentru acoperirea întregii game de gusturi, consistenţe şi nutrienţi este indicat ca alimentaţia să conţină o varietate cât mai mare de fructe“, explică Mihaela Bilic, Medic Specialist în Diabet şi Boli de Nutriţie.

Sucul de fructe

Nutriţional, sucul de fructe nu este recomandat decât vârstnicilor pentru suplimentarea raţiei calorice, hidratare, aport de minerale, vitamine şI fitonutrienţI, fiind uşor de consumat.
Este total nerecomandat copiilor şi adulţilor deoarece poate fi consumat fără efort în cantitate mare, nu produce saţietate şi are un aport caloric foarte ridicat.

„Cantitatea de suc din alimentaţia copiilor mici nu trebuie să depăşească 60 ml/zi, deoarece are valoare calorică ridicată, favorizează apariţia cariilor, nu asigură aport optim de substanţe nutritive, necesare creşterii şi dezvoltării copilului, predispune la obezitate infantilă şi dezvoltă plăcerea pentru gustul dulce“ spune Mihaela Bilic.

Studiile recente au demonstrat că beneficiile maxime pentru sănătate sunt aduse de fructele integrale, deoarece scad riscul de diabet cu circa 18%, în timp ce sucul de fructe creşte riscul de diabet cu 24%.

„Îndepărtând coaja şi pulpa fructului, în suc nu rămân decât zaharoza şi fructoza al căror indice glicemic este foarte ridicat. Prezenţa fibrelor din fructele proaspete şi timpul de masticaţie transmite creierului semnalul de saţietate, ceea ce nu se întâmplă în cazul sucului care este perceput ca lichid şi nu ca hrană. Chiar şi pentru sucul preparat în casă eu recomand renunţarea la storcătorul de fructe centrifugal în favoarea blenderului“, ne spune Prof. Dr. Gh. Mencinicopschi.

Sucurile preparate industrial necesită pasteurizarea, tratament care distruge microorganismele dar şi vitamina C. Îmbogăţite artificial cu vitamine şi minerale (vitamina C, calciu, magneziu, acid folic) îşi pierd considerabil calităţile nutritive.

Intoleranţa la fructoză

Conform unor statistici recente, peste 80% din populaţia generală suferă de intoleranţa la fructoză. Fructoza este absorbită activ de tractul digestiv doar în compania glucozei. Alimentele care conţin un exces de fructoză fac ca acest zahăr să nu fie în întregime absorbit, o parte din el ajungând în colon unde poate provoca meteorism (balonare) sau poate agrava sindromul de colon iritabil. Sugari şi copiii mici pot avea colici şi diaree în urma consumului de sucuri industriale cu exces de fructoză, îndulcite cu sirop de porumb (HFCS) sau sucuri naturale din pere şi mere.

Fructoza în exces poate modifica metabolismul grăsimilor, sporind riscul de suprapoderalitate şi obezitate, precum şi perturbări metabolice ce pot conduce la apariţia maladiilor cardiovasculare.

Persoanele care suferă de intoleranţă la fructoză trebuie să evite consumul de:

- alimente îndulcite cu fructoză, în special cele pentru diabetici
- băturile îndulcite cu sirop de porumb (HFCS), deoarece conţine fructoză în exces
- sucuri din fructe cu un conţinut bogat de fructoză ce o depăşeşte pe cea de glucoză: pere, piersici, mandarine, pepene galben, mango
- alimente îndulcite cu suc de mere
- sucul de portocale (nu se va consuma mai mult de o portocală)
- fructele uscate, în special smochinele, trebuie consumate cu moderaţie.

Pentru a compensa aportul de vitamina C şi alte substanţe biologic active, se recomandă consumul din belşug al legumelor, în special al celor cu frunze verzi, consumul zilnic de al sucului de la o lămâie sau suplimente cu vitamina C naturală.