Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Grupa sangvină influenţează în mod direct riscul de apariţie a unor tipuri de cancer, a problemelor de fertilitate şi a ulcerului stomacal, dar şi a altor maladii, precum holera şi malaria, potrivit unui studiu recent, publicat în revista The Lancet, relatează dailymail.co.uk.
Timp de foarte mulţi ani, teoria potrivit căreia grupele sangvine ar avea şi o altă relevanţă din punct de vedere medical în afara transfuziilor de sânge a fost respinsă categoric de către oamenii de ştiinţă.
Această teorie nu a fost privită cu mai multă încredere nici după apariţia "dietei pe baza grupei sangvine" - un regim preferat de multe staruri din showbiz, potrivit căruia grupa sangvină determină într-un mod hotărâtor felul în care organismul unei persoane metabolizează anumite alimente.
Însă tot mai multe studii recente au dezvăluit mecanismele prin care grupele sangvine le fac pe anumite persoane să devină mai vulnerabile în faţa unor boli sau chiar să le protejeze de ele.
Cel mai recent studiu despre grupele sangvine a relevat faptul că persoanele care au grupa sangvină O prezintă un risc de infarct mult mai scăzut.
Cercetătorii de la Pennsylvania University din Statele Unite ale Americii au făcut această descoperire în cadrul unor cercetări medicale efectuate pe un eşantion de peste 20.000 de persoane. Potrivit acestui studiu, cele mai multe dintre persoanele care prezintă o anumită genă, numită Adamts7, prezintă un risc semnificativ de a suferi un infarct. Însă, în cazul persoanelor care au grupa sangvină O şi care au gena Adamts7, acest risc este foarte scăzut.
Medicul Muredach Reilly, coordonatorul acestui studiu, consideră că această descoperire ar putea fi folosită pentru punerea la punct a unor noi terapii şi medicamente care se adresează persoanelor expuse riscului de infarct. Astfel de medicamente ar putea "mima" efectele benefice ale grupului de gene asociate cu grupa sangvină O.
Citește pe Antena3.ro
Doar 40% dintre britanici ştiu care este grupa lor sangvină, potrivit National Blood Service. Însă, în viitor, acest procent va creşte cu siguranţă, deoarece oamenii vor dori să afle ce grupă sangvină au şi vor înţelege mai bine implicaţiile acesteia asupra stării lor de sănătate.
Grupa sangvină este determinată de genele moştenite de la părinţi.
În urma mileniilor de evoluţie, grupele sangvine umane s-au despărţit în patru tipuri: A, B, AB şi O - aproximativ 44% dintre britanici au grupa O, 42% au grupa A, 10% au grupa B şi 4% au grupa AB.
Cei care diferenţiază o grupă sangvină de o alta sunt antigenii (elemente ale sistemului imunitar de apărare) de pe suprafaţa celulelor roşii. Fiecare grupă sangvină acţionează în felul ei pentru a asigura o anumită apărare a organismului în faţa bolilor mortale.
Însă fiecare are, la rândul ei, propriile slăbiciuni. Astfel, persoanele cu grupa sangvină O prezintă cel mai mic risc de a muri de malarie, comparativ cu persoanele care au celelalte grupe sangvine. Însă aceleaşi persoane sunt mai vulnerabile în faţa holerei şi a ulcerelor stomacale cauzate de virusuri şi bacterii.
Vreme îndelungată, studiile referitoare la grupele sangvine au fost discreditate din cauza naziştilor.
Otto Reche, un profesor german nazist de "ştiinţe rasiale", susţinea în anii '30 că arienii puri au cu toţii grupa sangvină A.
Principala grupă sangvină "inamică" era, în opinia lui, grupa sangvină B. El s-a folosit de această teorie pentru a identifica rasele "inferioare", care au fost persecutate în timpul regimului hitlerist.
Deşi astfel de afirmaţii sunt considerate în prezent complet absurde din punct de vedere ştiinţific, în Japonia zilelor noastre se practică încă o anumită discriminare pe baza grupelor sangvine. În anii '20, cercetătorii niponi au afirmat că grupele sangvine reprezintă motivul pentru care oamenii au personalităţi diferite.
Această teorie a căpătat apoi atât de mult teren, încât în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial armata imperială japoneză a alcătuit batalioane de luptă pe baza grupelor sangvine ale soldaţilor.
Ideea a reapărut în anii '70 şi o serie de bestseller-uri japoneze au contribuit la apariţia teoriei potrivit căreia persoanele cu grupa sangvină A sunt emotive, dar neliniştite, cele cu grupa B sunt expansive, dar concentrate, cele cu grupa O sunt sociabile, dar încăpăţânate, iar cele cu grupa AB sunt pasionate de artă, dar şi imprevizibile.
Această teorie are şi multe părţi negative. Bura-hara (discriminările pe baza grupei sangvine) reprezintă un fapt comun în Japonia. Directorii multor companii se interesează de grupele sangvine ale candidaţilor pentru o funcţie înainte de a-şi alege viitorii angajaţi şi colaboratori.
Copiii din anumite grădiniţe sunt şi ei împărţiţi în grupe în funcţie de grupa sangvină. Agenţiile matrimoniale oferă clienţilor lor teste de compatibilitate tot în funcţie de grupa sangvină.
Cu toate acestea, există suficiente dovezi ştiinţifice în spatele teoriei potrivit căreia grupele sangvine deţin secretul în privinţa "succesului" împotriva unor boli mortale.
În anii '50, mai mulţi cercetători de la patru clinici din Londra au descoperit că riscul de a dezvolta cancer gastric era mult mai mare pentru pacienţii cu grupa sanguină A, comparativ cu pacienţii cu grupa O. Însă pacienţii cu grupa O prezintă un risc mai mare de a suferi de ulcere digestive.
În luna februarie, aceste teorii au fost confirmate de cercetătorii de la Institutul Karolinska din Suedia, care au monitorizat peste un milion de persoane pe parcursul unei perioade de 35 de ani.
Medicul Gustaf Edgren, coordonatorul studiului, a declarat că grupa sangvină A reprezintă un factor de risc în ceea ce priveşte apariţia cancerului gastric la fel de mare ca şi fumatul, consumul de alcool şi consumul de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene.
Persoanele cu grupa O sunt mai vulnerabile la o bacterie - Helicobacter pylori - care provoacă ulcerele digestive.
În octombrie 2010, cercetătorii americani au demonstrat că grupa sangvină a unei femei influenţează şansele acesteia de a rămâne însărcinată.
Un studiu realizat pe un eşantion de 560 de femei care urmau tratamente de fertilitate a scos în evidenţă faptul că pacientele cu grupa O prezintă un risc de două ori mai mare de a avea un număr mai mic de ovule viabile, dar şi o calitate mai scăzută a ovulelor, acest aspect afectându-le serios şansele de a rămâne însărcinate. Femeile cu grupa A par să fie mai bine protejate în faţa riscului de scădere dramatică a numărului de ovule viabile, odată cu înaintarea în vârstă.
Edward Nejat, de la Albert Einstein College din New York, coordonatorul studiului, a declarat că misterul care stă în spatele acestei legături dintre grupa sangvină şi "rezerva" de ovule nu a fost deocamdată elucidat.
Grupele sangvine au fost asociate şi cu alte tulburări de reproducere. În luna ianuarie, un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Harvard a evidenţiat faptul că femeile cu grupele AB şi B prezintă un risc crescut de a dezvolta un cancer ovarian.
Există şi anumite îngrijorări ale specialiştilor în legătură cu posibilitatea ca grupa AB să fie vinovată de dublarea sau chiar triplarea riscului pentru femeile însărcinate de a suferi de o maladie sangvină ce are potenţialul de a deveni letală, denumită preeclampsie.
Această descoperire ar putea fi utilizată în viitor pentru a le identifica pe acele femei expuse celor mai mari riscuri.
Autorii altor studii au descoperit că persoanele cu grupele sangvine AB şi B prezintă un risc mult mai mare de a suferi de cancer pancreatic.
Persoanele cu grupa O sunt cel mai puţin expuse în faţa riscului de a se îmbolnăvi de cancer, însă ele sunt mai vulnerabile în faţa norovirusurilor, acele virusuri care pot cauza infecţii ale stomacului cu caracter letal, prin vărsături şi diaree cronice.
În plus, bărbaţii cu grupa O sunt predispuşi la îngrăşare, afirmă cercetătorii danezi.
Savanţii danezi au descoperit că bărbaţii cu grupa O care sunt expuşi în mod constant agenţilor poluanţi la locul de muncă se confruntă cu un risc semnificativ mai mare de obezitate, comparativ cu bărbaţii care au celelalte grupe sangvine.
Autorii studiului, medici de la Bispebjerg University Hospital din Copenhaga, sunt de părere că poluarea declanşează o reacţie inflamatorie cronică în organismul acestor bărbaţi, care îi face să devină supraponderali sau obezi.
În Marea Britanie, unul dintre cei mai renumiţi susţinători ai terapiilor bazate pe grupele sangvine nu este un om de ştiinţă, ci cântăreaţa Cheryl Cole. Atât ea, cât şi actriţa Elizabeth Hurley, sunt adepte ale "dietei pe baza grupei sangvine". Pentru a slăbi, persoanelor cu grupa A li se recomandă o dietă vegetariană, în timp ce persoanelor cu grupa O li se spune să mănânce carne şi să se abţină de la produsele lactate şi de la cereale.
Entuziasmul celor două vedete britanice nu este însă împărtăşit de reprezentanţii British Dietetic Association.
"Renunţarea la o anumită grupă de alimente nu reprezintă niciodată o idee bună. Acest tip de dietă poate conduce la apariţia unor carenţe importante, precum cea de calciu", a declarat un reprezentant al acestei asociaţii.
Între timp, experţii în maladii infecţioase de la School of Biological Sciences din cadrul Universităţii din Edinburgh au descoperit că persoanele cu grupa sangvină O sunt mai rezistente la o maladie tropicală care ucide milioane de persoane în fiecare an - malaria.
Supoziţii, coincidenţe
Doctorul Andi Rosin, directorul general al Institutului Naţional de Heamatologie Transfuzională, consideră "supoziţii” ceea ce susţine un studiu publicat în revista The Lancet potrivit căruia grupa sangvină ar predispune la apariţia unor boli. "Până la ora actuală încă nu există studii ştiinţifice care să demonstreze o anumită predispoziţie la unele boli în funcţie de grupa sangvină”.
Doctorul Rosin spune că, dacă această teorie ar fi fost demonstrată, atunci guvernele ar fi trecut la împărţirea populaţiilor pe acest criteriu şi s-ar fi făcut prevenţie în masă. Mai ales că se vorbeşte de boli severe, costisitoare cum ar fi cancerele. Deşi The Lancet este o revistă prestigioasă, totuşi studiul publicat a fost efectuat pe un lot restrâns de subiecţi, în condiţiile în care vorbim de grupele sanguine şi predispoziţie la unele afecţiuni, atrage atenţia doctorul Rosin.
Exemplele oferite pentru a susţine legătura dintre grupa sangvină şi unele boli din studiul publicat în The Lancet, doctorul Rosin le numeşte "coincidenţe” şi nu dovezi ştiinţifice. "Sunt legende, folclor urban din seria dietele şi grupele sangvine”. (M. Marincovici)
