Distribuitorii vor trebui să preia o parte din obligaţiile de eficienţă energetică ale producătorilor de electricitate împreună cu furnizorii, a declarat Emil Calota, vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE).
"Strategia energetică a României se concentrează prea mult pe sectorul producţiei, ar trebui să vedem dacă nu cumva avem deja suficientă capacitate de generare a energiei. Să încercăm să transferăm de pe producători un pic de obligaţie şi pe distribuitori şi furnizori. Interfaţa cu consumatorul este furnizorul, nu producătorul. Ar fi bine (ca furnizorii - n.r.) să aibă o atitudine mai flexibilă şi mai atentă faţă de consumatori", a spus Calotă la o conferinţă de presă.
Pierderi pe reţele
Pierderile în reţeaua de distribuţie a curentului electric sunt de 16%, mult peste normele UE, care prevăd pierderi de 3%, a declarat azi Bogdan Belciu, partener în cadrul firmei de consultanţă PriceWaterhouseCoopers (PWC).
„La energia termică, pierderile se ridică la 30-40%, ceea ce înseamnă pierderi anuale de 1-1,3 miliarde de euro. La rândul lor, utilizatorii finali pot contribui la eficienţa consumului, ceea ce are un potenţial de 2-3 miliarde de euro anual”, a mai spus el.
Industria, transporturile şi locuinţele
România pierde anual între 5 şi 7,4 miliarde de euro din cauza eficienţei energetice scăzute, ceea ce înseamnă între 4 şi 6%.
Cu toate acestea, nu sectorul energetic e cel responsabil de cea mai mare ineficienţa. Cea mai mare parte a potenţialului de eficientizare este în zona consumului: cel din sectorul industrial, cel casnic, cel destinat transporturilor. ?n total, până la 5,8 milioane tep. ?n ceea ce priveşte producerea de energie, se pot obţine de asemenea economii considerabile, 5,1 milioane tep, prin promovarea cogenerării de înaltă eficienţă, a energiilor regenerabile şi prin îmbunătăţirea eficienţei tehnologiilor, potrivit datelor Asociaţiei Române pentru Promovarea Eficienţei Energetice (ARPEE).
Economiile ar fi neglijabile pe termen scurt
România consumă de 2,5 ori mai multă energie pentru producerea unei unităţi de Produs Intern Brut (PIB) faţă de media Uniunii Europene. Alături de alte state europene, România s-a obligat să scadă cu 20% consumul final de energie în 2020, faţă de 2005.
Cu toate acestea ţara noastră îşi poate creşte eficienţa cu 24% până în 2020, potrivit ARPEE.
Pe de altă parte, chiar dacă în România s-ar investi miliarde de euro pentru creşterea eficienţei energetice, efectele pe termen scurt ar fi neglijabile, întrucât economiile realizate ar avea o valoare apropiată de cea a sumelor cheltuite pentru acest obiectiv.