Companiile ACS (Spania) şi Atlantia (Italia) au anunţat că vor depune o ofertă comună pentru preluarea Abertis, încheind astfel un potenţial război al ofertelor pentru cel mai mare operator de autostrăzi din Spania, o tranzacţie care va crea un nou lider mondial printre dezvoltatorii privati de infrastructură.
Conform noilor condiţii, Atlantia va retrage oferta sa pentru Abertis, iar Hochtief, subsidiara germană a companiei de construcţii ACS, va face o ofertă în numerar de 18,36 euro, care evaluează Abertis la 18,22 miliarde de euro. Impreuna, Atlantia şi ACS vor crea un holding care va valora şapte miliarde de euro si unde italienii vor deţine 50% plus o acţiune, ACS va avea 30%, iar Hochtief restul.
ACS va subscrie la majorarea de capital a Hochtief, achiziţionând acţiuni la preţul de 146,42 euro per titlu. Apoi va vinde acţiunile Hochtief către Atlantia, în valoare de 2,5 miliarde de euro, astfel încât grupul italian va deţine o participaţie de aproape 25%.
Surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul au anunţat că un grup de bănci, inclusiv Credit Suisse, BNP Paribas, JP Morgan şi UniCredit, au aranjat pentru această tranzacţie un pachet de finanţare de 14 miliarde de euro. Abertis gestionează 8.650 kilometri de autostrăzi, inclusiv în Franţa, Spania, Italia, Brazilia şi Chile.
Prin această preluare, Atlantia, controlată de familia Benetton, vrea să creeze cel mai mare dezvoltator privat de infrastructură din lume, cu o capitalizare de piaţă combinată de peste 40 de miliarde de euro. Şi autorităţile antitrust ale UE au aprobat necondiţionat oferta companiei italiene Atlantia SpA , de preluare a rivalei spaniole Abertis Infraestructuras SA, apreciind că tranzacţia nu va afecta concurenţa.
Preluarea Abertis reprezintă cea mai mare achiziţie străină a unei companii italiene de când grupul italian de utilităţi Enel SpA a cumpărat firma spaniolă Endesa, în 2007. Entitatea combinată va gestiona 14.095 kilometri de autostrăzi cu taxă în diverse colţuri ale lumii şi va avea venituri anuale de peste 10 miliarde de euro, depăşind rivala franceză Vinci SA, care a avut anul trecut venituri de aproximativ 6,3 miliarde de euro. AGERPRES