Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Începând cu 1958, avem unul dintre cele mai mari festivaluri de muzică simfonică din Europa Centrală şi de Est, Festivalul „George Enescu”, ajuns anul acesta la a 22-a ediţie. Cu toate acestea, nu avem încă o sală adecvată, deşi se estimează că evenimentul ne aduce pe ediție 15 milioane de euro, la cinci milioa¬ne de euro investiţi.
După 18 ani de negocieri, la ediţia din acest an a Festivalului „George Enescu” a cântat Filarmonica din Berlin, una dintre cele mai apreciate din lume. Printre altele, îndelungata negociere a fost cauzată şi de faptul că nu avem o sală adecvată (ca dimensiune, acustictă şi design) pentru spectacole simfonice. De altfel, înainte de concert, Ioan Holender (directorul Festivalului între 2005 şi 2015), în discursul de rămas bun, a spus că îi pare rău că se desparte de public într-o sală „de congrese de partid”, referindu-se la Sala Palatului. De această sală s-a plâns şi dirijorul Zubin Mehta (directorul muzical al Filarmonicii din Israel de peste 40 de ani), care este noul director artistic al Festivalului.
În anul finalizării, 1962, Sala Palatului era una dintre cele mai moderne din Europa, dar pentru congrese şi simpozioane. „La un concert simfonic se pornește de la acustica naturală a sălii. Sala Palatului nu este potrivită pentru ele, pentru că pereții îi sunt acoperiţi cu pluș și vată minerală. Pentru un concert simfonic aici trebuie o sonorizare foarte bună, adică cea actuală a Sălii Palatului trebuie completată cu difuzoare în sală. În schimb, concertele pop-rock și alte evenimente asemănătoare se desfășoară fără probleme, pentru că au propriile instalații de sonorizare”, ne-a explicat arhitectul Marius Smigelschi, profesor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti.
Cea mai adecvată: Sala Radio
Una dintre cele mai bune acustici o are Sala Radio „Mihail Jora”, fiind potrivită pentru muzică de cameră, recitaluri, dar mai puțin pentru muzică simfonică. „Sala mare a Atenelui are o acustică corectă, singurul dezavantaj fiind neuniformitatea sunetului în spaţiu”, a adăugat Smigelschi.
Casele de cultură, construite prin anii 60-70, au o acustică bună, dar pentru teatru și spectacole vorbite. „Ca acustică, sălile de teatru sunt total diferite de cele de spectacol. Pentru concerte simfonice, este nevoie de o sală nouă, care ar trebui să aibă cel mult 2.000 de locuri, ca să iasă cu acustica adecvată. La Cluj este în stadiu de proiect o asemenea sală”, a precizat arhitectul. În plus, aceasta, asemenea Atene¬ului, ar putea găzdui conferinţe şi concerte speciale.
Un spaţiu mare, în 25 de ani
Cea mai recentă sală mare de spectacole (peste 1.000 de persoane) a fost construită de la zero la Cluj-Napoca, Sala Polivalentă. Inaugurată în octombrie 2014, aceasta are o capacitate maximă de 10.000 de persoane, fiind solicitată nu doar pentru concerte şi meciuri de handbal şi baschet, ci şi pentru expoziţii şi burse ale locurilor de muncă. În fiecare săptămână se organizează aici cel puţin un eveniment destinat pentru mai mult de 1.000 de persoane. Investiţia în aceasta a fost de 70 de milioane de euro.
Aula Politehnicii din Bucureşti: 1.200 de locuri
O nouă sală mare, cu 1.200 de locuri, va fi gata în noiembrie, în curtea Politehnicii din Bucureşti. Aceasta a apărut din nevoia instituției de a reduce din cheltuielile cu cele 100-150 de conferinţe ştiinţifice, pe care le organizează, anual, în diverse spaţii din Capitală. Ecaterina Andronescu, rectorul Universităţii Politehnica, ne-a spus că aceasta va fi închiriată şi de alte organizaţii contra unei taxe. Sala nu va fi însă potrivită pentru concerte simfonice, ci pentru oricare alt tip de evenimente, susţine arhi¬tectul Marius Smigelschi.
Tot în Bucureşti ar trebui să mai fie realizată o nouă Sală Polivalentă, în apropierea Arenei Naţionale, al cărei proiect a fost anunţat în 2013 şi care ar fi trebuit finalizat în acest an. Problema este că licitaţia a început de-abia în aprilie 2015, iar în mai Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor a dispus anularea acesteia prin care asocierea condusă de Strabag a fost declarată câştigătoare. Investiţia în aceasta este estimată la 65 de milioane de euro, pentru o sală cu 12.400 de locuri, iar suprafaţa desfăşurată să fie de 40.000 de metri pătraţi.
Pentru construirea unei săli de concerte cu acustică naturală și bună, nu crește prețul de construcție, ci doar puțin cel al proiectării. Ba chiar sunt soluții tehnice mai ieftine. Nici nu scade din capacitatea salii, dacă se păstrează dimensiunea potrivită: o sală de teatru nu trebuie să fie mai mare de 1.000 de persoane, una de operă, de 1.500 de persoane, iar una de spectacole, de 3.000 de locuri.
Marius Smigelschi, arhitect
Unde pot fi găzduite evenimente cu un public numeros
1. Romexpo, Pavilion Central Bucureşti 11.000
2. Sala Polivalentă Cluj-Napoca 7.200
3. Sala Polivalentă Bucureşti 5.300
4. Sala Palatului Bucureşti 4.060
5. Sala Polivalentă Craiova 4.000
6. Sala „Alexandru Ioan Cuza” (Palatul Parlamentului) București 1.200
7. Sala Stephanus Magnus a Centrului de Conferinţe “Providenţa”* Iași 1.000
8. Opera Naţională Română București 950
9. Sala Radio „Mihail Jora” București 941
10. Sala mare a Teatrului Naţional București 940
