x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Construcţii şi Proprietăţi Extinderea hub-urilor. Spaţiile de lucru speciale pentru micii întreprinzători

Extinderea hub-urilor. Spaţiile de lucru speciale pentru micii întreprinzători

de Alina Botezatu    |    01 Apr 2015   •   22:36
Extinderea hub-urilor. Spaţiile de lucru speciale pentru micii întreprinzători
Birourile unde colegii sunt de la alte firme
Există antreprenori care lucrează alături de posibilii competitori sau de potenţialii parteneri de afaceri. Ei sunt la început de drum şi nu-şi permit un birou complet echipat. Ideea a apărut acum şase ani în România, dar piaţa este la început.

Radu Georgescu, antreprenor în serie şi fondator al companiei Gecad, a deschis un spaţiu unde să-şi pună în practică ideile tinerii antreprenori din IT, la începutul anilor 2000. L-a închis la scurt timp, din lipsa cererii.

Numit hub, conceputul a reapărut pe piaţa locală, în octombrie 2009, când federaţia Fabrica de Pensule a deschis, la Cluj-Napoca, Centrul de Artă Contemporană. În prezent, “fabrica” găzduieşte în jur de zece organizaţii din artă (oganizaţii non-guvernamentale din artele performative, cultura digitală, galerii de artă, etc) şi aproximativ 35 de artişti (pictori, sculptori, designeri, etc), ocupând toţi cei 2.500 de metri pătraţi.

Bucureşti, 4 locaţii de închiriat
Într-un hub, butuc sau punct central în engleză, antreprenorii închiriază birouri individuale, dar împart ariile comune (săli de conferinţe, bucătărie, recepţie, etc) şi lucrează independent unii de alţii. Ideea a apărut acum 20 de ani în Germania, dar primul spaţiu a fost înfiinţat în 2005, la Londra (Anglia). În prezent, în lume, funcţionează peste 2.000 de centre, în special în SUA şi Europa.

Denumite şi spaţii de coworking, sau de lucrat împreună, în România, cele mai multe, patru, se găsesc în Bucureşti – Tech Hub, Impact Hub Bucharest, Connect Hub şi We Love Digital. În Cluj-Napoca, sunt trei hub-uri – Cluj Cowork, Cluj Hub şi Fabrica de pensule, iar în Braşov două – Hub1317 şi Hub Onezero. Câte o locaţie se află la Iaşi (The Grape) şi la Timişoara (Timişoara Startup Hub).

Cele mai multe dintre hub-urile locale găzduiesc antreprenori din tehnologie şi industriile creative, apărând în anii 2012 şi 2013. Capacitatea unui centru variază între 17 membri, la Hub1317, şi 200 de membri, la Impact Hub, gradul de ocupare, fiind, în medie, de 70%.

Chiria, maxim 200 de euro/lună

Chiriile încep de la 9 euro+TVA, pentru câteva ore, şi ajung până la 200 de euro+TVA/lună, media fiind de 100 de euro/lună. Antreprenorii au acces la un birou, fix sau mobil, la internet, imprimantă, fax, spaţii comune (lobby, săli de şedinţă, terasă, bar, bucătărie, bibliotecă, etc.) şi pot participa gratuit la workshop-urile şi evenimentele găzduite de hub, cel puţin unul pe săptămână.

Vlad Stan, unul dintre cofondatorii primului hub de IT, Bucharest Hubb (ianuarie 2010 - iunie 2012), şi antreprenor în serie, spune că hub-urile sunt viitorul, fiind la început. Oana Păun, Managing Director şi cofondator al Impact Hub, subliniază că lucrurile ar avansa mult mai repede dacă ar exista comunităţi din ce în ce mai mari de antreprenori, dar, din păcate, mediul economic şi lipsa tradiţiei în antreprenoriat îngreunează evoluţia.
_______

Tinerii întreprinzători preferă să lucreze în spaţiile de coworking că să rămână conectaţi la mediul profesional şi să cunoască potenţiali colaboratori sau parteneri de afaceri, unii chiar din străinătate. Ciprian Stavar, antreprenor din IT şi cofondator al Central Hub (2012- 2013), din Sibiu, detaliază că evenimentele şi”vibe-ul” (NR: spirit) comunităţii susţin un hub.


×