Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Vânzarea terenurilor agricole către străini a devenit o problemă gravă pentru România, iar lipsa unei legi în acest sens ne va afecta viitorul ca ţară. “Purtătorii conştiinţei istorice (Parlament, Preşedinţie, Guvern) au datoria să stabilească şi să impună păstrarea şi valorificarea pământului ca sursă esenţială a securităţii şi siguranţei alimentare, ca izvor de existenţă a generaţiilor de astăzi şi a celor de mâine”, se arată într-un punct de vedere al Academiei Române.
Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS) prezintă, prin intermediul prof. univ.dr.ing. Vidu Bidilean, câteva argumente şi măsuri esenţiale pentru o viitoare lege privind vânzarea terenurilor agricole, în atenţia noului Parlament. Astfel, ar fi necesară evaluarea situatiei privind suprafetele de teren agricol care au fost vândute către cetătenii si persoanele juridice din România (eventual după nationalitatea detinătorului majoritar al capitalului) si din alte state membre UE, dar si o situatie similară a terenurilor arendate. De asemenea, se impune stoparea vânzărilor de terenuri în mod nelegal, inclusiv a celor cu caracter retroactiv şi stabilirea unui plafon minim de vânzări respectând strict regimul juridic cadastral al proprietă?ii şi a oricăror altor condiţii impuse de nevoile economiei naţionale. Potrivit ASAS, pământul capătă valoare şi devine marfă numai atunci când se încorporează investiţii de capital, ceea ce impune reevaluarea pământului pe baza cadastrului.
„De ce CSAT nu include sub “umbrela sa” si salvagdarea fondului funciar al României, alături de fondul silvic, punând în acest fel, la adăpost vânzarea (libera circulatie) a acestui capital care se numeste pământul tării?”, Prof. univ.dr.ing. Vidu Bidilean
Vânzările de terenuri agricole şi silvice din România ultimilor ani evidenţiază implicaţii majore, mergând până la afectarea siguranţei sociale şi naţionale, pur şi simplu până la dispariţia statului ca naţiune, opinează oficialul ASAS. Vidu Bidilean susţine că liberalizarea necontrolată a pieţei funciare a creat un pericol social iminent, deoarece, în condiţiile depopulării zonelor rurale, se va accentua sărăcia ca urmare a creşterii gradului de îmbătrânire a populaţiei şi a exodului celor tineri spre alte state din UE, fără a mai vorbi despre securitatea alimentară a populaţiei. Totodată, se va exacerba specula cu terenuri şi vor dispărea proprietătile care au aparţinut locuitorilor.
Citește pe Antena3.ro
Sprijin de la stat pentru cumpărătorii români
În aceste condiţii, reprezentantul academiei consideră că statul trebuie să acorde împrumuturi cumpărătorilor români de terenuri, asa cum procedează si alte tări membre ale UE. În anii care au urmat după Revoluţie, s-a petrecut un proces masiv de vânzare a terenurilor agricole către străini, de multe ori în afara cadrului legal sau prin tehnici judiciare ingenioase, vecine cu infracţiunea, nerespectându-se regimul juridic al vânzării/cumpărării pământului cu privire la cadastrul funciar. Iată de ce noua lege trebuie să aibă caracter de retroactivitate.
Străinii au 40% din România
Din prevederile legii nu ar trebui să lipsească aspecte precum interzicerea vânzării pe o distanţă de 100 km de la graniţă şi suprafaţa maximă ce se poate vinde să nu depăşească suprafaţa medie a unei exploataţii medii familiale din România, de 3,5 hectare în prezent. Patru din cele 10 milioane de hectare de teren arabil din România sunt deja deţinute de străini. Un milion de hectare au fost cumpărate în mai puţin de doi şi jumătate de la liberalizarea pieţei funciare, în 2014. Cu toate acestea, în România nu există statistici oficiale cu privire la numărul străinilor care deţin terenuri agricole.
