Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O garsonieră de cel mult 20.000 de euro sau un apartament de două camere la 30.000 de euro pare un chilipir pe care şi l-ar dori orice familie cu venituri modeste, dar cu un copil şi care nu vrea să stea în aceeaşi casă cu părinţii. Aşa şi este: pare.
În realitate, tinerii nu se înghesuie la asemenea oferte. Sunt prea săraci ca să se împovăreze 30 de ani cu un credit pentru o locuinţă insalubră.
Pereţi crăpaţi după doi-trei ani de la finalizarea construcţiei, bucăţi de tavan căzute din senin peste locatari şi instalaţii dereglate după câteva luni de funcţionare sunt doar câteva dintre problemele cu care se confruntă chiriaşii şi proprietarii de locuinţe de la Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL).
Nemulţumiri au apărut încă de la primele locuinţe finalizate printr-un program prin care statul îşi propunea sprijinirea tinerilor care nu au suficienţi bani să cumpere o locuință.
Problemele persistă, astfel că numărul cumpărătorilor este redus, faţă de potenţial. În prezent, ANL are la vânzare, în toată ţara, 12.315 locuinţe, pe care le pot achiziţiona cei care le-au închiriat pentru cel puţin un an, care la momentul închirierii nu aveau 35 de ani şi dacă primăria localităţii consideră că au venituri reduse. Nu reuşeşte să le vândă, tinerii preferă să stea cu chirie şi profită că acestea sunt mici, în jur de 100 de lei, pentru două camere, de câteva ori mai reduse decât pe piaţa li beră.
Acestea reprezintă 38% dintre cele 32.180 de locuinţe pe care ANL le-a construit de la înfiinţare, în 2001, până în prezent. Cele mai multe asemenea locuinţe au fost construite în Bucureşti şi în judeţele Constanţa, Neamţ, Bacău, Bihor, Iaşi, Vrancea, Bistriţa Năsăud şi Mureş, conform datelor ANL.
Construcţii clasice, fără materiale noi
În cadrul programului de locuinţe pentru tineri se realizează apartamente cu 1, 2 şi 3 camere, comparabile cu cele din ansamblurile rezidenţiale private ieftine şi amplasate la marginea marilor oraşe. Suprafaţa utilă a unei garsoniere într-o locuinţă ANL este de 37 de metri pătraţi, a unui apartament de două camere, de 52 de metri pătraţi, şi a unui apartament cu trei camere, de 66 de metri pătraţi.
„Din punct de vedere calitativ, locuinţele ANL sunt în tradiţia construcţiilor clasice, fără să existe o condiţie de folosire a materialelor noi şi a conceptelor noi, astfel că, din când în când, se mai semnalează si probleme de calitate a lucrărilor”, ne-a spus Claudiu Georgescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Materiale pentru Construcţii din România (APMCR).
Cum se stabileşte preţul de vânzare Dacă sunt asemănătoare ca suprafaţă, în schimb, preţurile sunt mai mici decât pe piaţa liberă. La sfârşitul lunii iulie, valoarea de înlocuire (preţul mediu cu care au fost construite în anul precedent aceste locuinţe) pentru un aparta-ment ANL a fost stabilită la 1.691 de lei pe metru pătrat, cu 16% mai mare decât în 2014, dar care este însă mai mică cu 14%, faţă de cea din 2011.
În funcţie de aceasta, primă riile stabilesc preţul, care este în medie cu 10-15% mai mare decât valoarea de înlocuire, depinzând de amortizare, zonă şi categoria în care este încadrată locuinţa, comisionul de publicitate imobiliară etc. Astfel, el poate ajunge la 1.945 de lei (440 de euro), în acest an. Acesta ar fi cu 43,5% mai mic, faţă de cât se vinde, în medie, un apartament nou, în România, de 779 euro pe metru pătrat, arată o analiză a companiei de evaluare Darian.
De anul trecut, chiriaşii ANL şi rudele acestora pot cumpăra locuinţele închiriate chiar dacă deţin o locuinţă cu o suprafaţă de cel mult 37 de metri pătraţi.
Tinerii pot cumpăra locuinţele ANL în rate direct de la primărie, cu un avans de 15%, de la mijlocul anului trecut. În acest caz, dobânda finală este formată din dobânda de referinţă a BNR plus două puncte procentuale, adică 3,75%
<< Una dintre cele mai mari probleme cu ANL este a criteriilor după care sunt alese anumite localităţi, de multe ori pe interese politice. Pentru a se crea o adevărată competiţie, ministerul de resort ar trebui să repartizeze fondurile către autorităţile locale în funcţie de cerinţele pieţei şi pe baza unor proiecte care să justifice necesitatea construirii acestor unităţi locative >> - Claudiu Georgescu, preşedintele APMCR
ANL, însă, a vândut anul trecut 605 locuinţe, dintre care aproximativ 90% au fost cumpărate cu credit. Numărul de vânzări este de aproape trei ori mai mare decât în anul precedent (214 apartamente), pe fondul menţi nerii preţurilor la aceeaşi valoare ca în 2013 şi relaxării condiţiilor de cumpărare, nemaifiind limitate doar la cei cu o situaţie dificilă.
Citește pe Antena3.ro
