x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Construcţii şi Proprietăţi Preţurile caselor cresc şi nu dau semn că se opresc

Preţurile caselor cresc şi nu dau semn că se opresc

de Valentin Gros    |    05 Feb 2020   •   09:56
Preţurile caselor cresc şi nu dau semn că se opresc

Piaţa locuinţelor din România a fost marcată, în 2019 de o creştere a preţurilor superioară celei din anul anterior. Cluj-Napoca rămâne, în continuare, vedeta segmentului, cu cele mai mari preţuri din ţară, consemnate după o scumpire apreciabilă pe termen lung. La acest capitol, Capitala se situează pe locul al doilea, însă împarte cu oraşul din Ardeal prima poziţie la chirii, unde nivelurile din cele două metropole se află la egalitate. Specialiştii din domeniul imobiliar remarcă polarizarea puternică din acest business, în mare parte acaparat de aglomerările urbane, iar pentru 2020, preconizează o continuare a tendinţelor.

 

Preţurile proprietăţilor rezidenţiale au urcat anul trecut cu 7,4% la nivel naţional, avans mai mare decât cel înregistrat în 2018, de 5,3%, conform unui raport publicat de AnalizeImobiliare.ro. Piaţa veche a avut în 2019 un ritm de creştere de 9% în Bucureşti (după o majorare de 4,6% în anul precedent) şi de 6% în restul ţării (după 2,6% în 2018). În ce priveşte preţurile din piaţa nouă de locuinţe, acestea au avansat anul trecut cu 8% în Bucureşti şi 10% în restul ţări, după măriri de 9%, respectiv 2,1% în 2018.

După ce a atins un maximum de 3,2% în al treilea trimestru din 2019, ritmul de creștere a prețurilor proprietăților rezidențiale la nivel naţional a ajuns, în ultimele trei luni din an, la 2,9%. Apropiate ca evoluție, ultimele două trimestre ale anului trecut se situează la o distanță semnificativă față de cele dintâi – când avea loc un avans de 0,8% și, respectiv, unul de 0,38%.

 

Centre cu peste 1.000 euro/mp

Dintre orașele cu peste 200.000 de locuitori din România, opt centre regionale au avut, în ultimul trimestru din 2019, prețuri medii solicitate de minimum 1.000 euro pe metru pătrat util pentru apartamentele disponibile spre vânzare. Cluj-Napoca se situează în continuare pe prima poziție în clasament (cu o medie de 1.690 euro/mp util), fiind urmat de București (cu 1.390 euro/mp), Timișoara (1.240 euro/mp), Constanța (1.190 euro/mp), Brașov (1.150 euro/mp), Craiova (1.090 euro/mp), Iași (1.020 euro/mp), Oradea (cu 1.000 euro/mp). Pe de altă parte, în Ploieşti şi Galaţi, un apartament a ajuns să coste, în medie, 920 euro pe metru pătrat, iar în Brăila, 830 euro/mp. La polul opus, cele mai ieftine apartamente pot fi găsite în Reșița (550 euro/mp), Giurgiu (570 euro/mp), Alexandria (600 euro/mp), Târgoviște şi Zalău (ambele 700 euro/mp).

 

Chiria, la cota 420

În ultimul pătrar din 2019, piața închirierilor de apartamente a fost una destul de dinamică pentru final de an: prețurile medii solicitate de către proprietari au înregistrat variații în mai multe centre regionale, ca și în alte reședințe de județ. În București, spre exemplu, chiria medie solicitată pentru un apartament cu două camere, confort 1, din perioada 1980-2000, cu o suprafață utilă de 50-60 de metri pătrați se situează acum la 420 de euro pe lună, în creștere de la 410 euro pe lună în al treilea trimestru al anului. Același tip de locuință poate fi închiriată, în Cluj-Napoca, tot cu 420 de euro pe lună, la fel ca în cele trei luni anterioare.

 

Timişoara, departe de lideri

Pe următoarele locuri în clasamentul celor mai mari chirii solicitate pe segmentul apartamentelor cu două camere se situează orașele Timișoara și Brașov, unde proprietarii solicită, în medie 350 de euro (la fel ca trimestrul trecut), preţuri sensibil mai mici decât cele din Bucureşti şi Cluj-Napoca. Iașiul, pe de altă parte, a consemnat o scădere în acest răstimp, de la un nivel de 350 de euro, la 330 de euro. Aceeași chirie medie, anume 330 de euro, este practicată și în Tulcea, în vreme ce, în Târgu Mureș, pretențiile proprietarilor ajung la 320 de euro. Interesant este că în Constanța, pe de altă parte, un apartament cu două camere poate fi închiriat cu 300 de euro (la fel ca trimestrul trecut), orașul de la malul mării situându-se la același nivel de preț cu Ploiești.

 

21% a fost creşterea costului orar al forţei de muncă în construcţii, în 2019

 

Considerăm că în 2020 vom asista la o continuare a tendințelor înregistrate în 2019. Oferta pentru segmentul middle market va continua să fie variată și să domine cel mai probabil piața, vom asista la noi lansări de proiecte, vom vedea creionându-se noi poli de dezvoltare și apariția a tot mai multor proiecte mixte. Există premise pentru ușoare majorări de prețuri, pe anumite segmente și pentru anumite proiecte.

Andrei Sârbu, CEO SVN România

 

Deficitul de oferte existente este și motivul pentru care anul trecut s-au vândut 540.000 de imobile, cu 4,1% mai puțin decât în 2018. De remarcat polarizarea puternică. Peste 50% din tranzacțiile la nivel național se fac în șase județe (Timiș, Cluj, Iași, Brașov, Constanța, Ilfov) și București

Dorel Niță, Head of Data and Research, Imobiliare.ro

 

Oraşul cu scumpire de 75% în cinci ani

Cluj-Napoca a surclasat Capitala pe fondul unor majorări substanţiale, intervenite pe termen lung. Astfel, preţurile din Bucureşti au înregistrat în 2019 un indice de creştere de 6,9%, iar pe ultimii cinci ani, mărirea este de 39,4%. La poalele Feleacului, locuinţele s-au scumpit cu 9,8% în 2019 şi cu 75% în ultimii cinci ani. În aceleaşi intervale de timp, preţurile au urcat, respectiv, cu 3,9% şi 44,4% în Timişoara, 4,1% şi 39,6% în Constanţa, 7,4% şi 42,5% în Braşov, 0 şi 50,6% în Craiova, 3,5% şi 28,9% în Iaşi, 5,3% şi 68,4% în Oradea, 4,5% şi 30,1% în Ploieşti, 7,6% şi 47,6% în Galaţi, 9,7% şi 49,3% în Brăila.

 

O piaţă de aproape 2 miliarde de euro

Cele cinci tipuri de locuinţe din România aveau, la finele trimestrului al treilea din 2019, următoarele sume ale valorilor de piaţă: apartamente în bloc 1,1 miliarde de euro, case cu teren 554 milioane de euro, blocuri de apartamente 88 milioane de euro, apartamente în casă 62 milioane de euro, ansambluri rezidenţiale 41 milioane de euro. Aşadar, un total de circa 1,8 miliarde de euro.

Zonele dezvoltate ale ţării găzduiesc peste jumătate din tranzacţiile cu clădiri rezidenţiale

 

 

 

 

 

×