Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În anul 2006, ultimul an înaintea aderării la Uniunea Europeană, România înregistra un deficit al balanţei comerciale de 11,76 miliarde de euro. La sfârşitul lui 2017, la 11 ani de la intarea României în UE, deficitul balanţei comerciale ajunsese la aproape 13 miliarde de euro. În tot acest interval, comerţul exterior a fost dominat de relaţia cu UE, iar una dintre caracteristicile lui a fost că România a înregistrat deficite comerciale în relaţie cu majoritatea statelor din blocul comunitar. Deficite care au crescut de la an la an, ajungând în 2017 pe relaţia cu Uniunea Europeană la 9,8 miliarde de euro.
Dependenţa exporturilor româneşti de piaţa comunitară era în 2006 de 68%, iar cea a importurilor de 62,6%. Această dependenţă a crescut continuu, astfel că la sfârşitul lui 2017 nu mai puţin de 86,6% din exporturile României plecau spre UE, iar 88,8% din importuri proveneau din această zonă. La intrarea în UE, structural, comerţul exterior se caracteriza prin preponderenţa exporturilor de produse ale industriei construcţiilor de maşini (30,8%) şi ale industriei uşoare (22,3%), în timp ce importurile erau dominate tot de produsele industriei construcţiilor de maşini (37,5%), de cele minerale (14,8%) şi chimice (13,8%). Industria constructoare de maşini a reuşit să-şi păstreze dominaţia în comerţul exterior şi în următorii ani, ajungând la sfârşitul lui 2017 să realizeze circa 31,3 miliarde de euro.
2006: exporturile, dominate de produse cu valoarea adăugată mică
Exporturile către ţările UE, în formula cu 25 de state, au atins în 2006 un nivel de 17,45 miliarde de euro. Ţările de destinaţie erau: Italia, cu o pondere de 17,9% în totalul exportului; Germania - 15,7%; Franţa - 7,5%, Ungaria - 4,9%; Marea Britanie - 4,7%; Austria - 2,7%; Olanda - 2,5%; Spania - 2,3% şi Grecia - 2,0%.
Citește pe Antena3.ro
Ponderea exportului de produse cu valoare adăugată mare deţinea în 2006 doar 4,5% din total.
În schimb, în ceea ce priveşte importurile, acestea erau dominate de cele de înaltă tehnologie, ponderea lor fiind de aproape 40% din total. Structura deficitului arăta că acesta se localiza cu precădere în zona bunurilor pentru aprovizionarea industriei şi la bunuri de capital, în condiţiile în care foarte multe capacităţi de producţie din industria orizontală fuseseră rase deja din cauza managementului inadecvat sau a privatizărilor greşite.
În 2017 situaţia este aproape neschimbată
După integrarea în spaţiul comunitar, structura exporturilor româneşti nu s-a modificat semnificativ, ele continuând să fie dominate de cele cu valoare adăugată mică. Potrivit statisticilor, comerţul intracomunitar al României a atins în 2017 suma de 104,76 miliarde de euro. În ceea ce priveşte exportul, acesta a fost de aproximativ 47,48 miliarde de euro, iar importul de circa 57,28 miliarde de euro. Soldul negativ al balanţei comerciale a României în relaţiile cu partenerii UE a ajuns anul trecut la circa 9,8 miliarde de euro. Spre comparaţie, deficitul a înregistrat o creştere cu 10,5% comparativ cu anul 2016.
Relaţia cu Germania domină comerţul exterior
Principalele pieţe de desfacere a produselor româneşti din spaţiul UE au fost anul trecut Germania (22,9%), Italia (11,2%), Franţa (6,8%), Ungaria (4,7%), Marea Britanie (4,1%), Bulgaria (3,4%), Polonia (3,1%), Spania (3%) şi Cehia (2,9%). Ponderea cumulată a acestor ţări a fost de 62,1% din total export. Aceste ţări figurează şi în top 10 destinaţii ale exporturilor româneşti, lor mai adăugându-se Turcia, cu o pondere de 3,3%. La importuri, primele ţări partenere ale României din spaţiul UE sunt Germania (20%), Italia (10%), Ungaria (7,5%), Polonia (5,5%), Franţa (5,3%), Olanda (4%) şi Austria (3,3%). Într-un top 10 al ţărilor de unde importăm cel mai mult, acestor ţări li se adaugă China (5%), Turcia (4%) şi Federaţia Rusă (3,3%).
Suntem pe minus în relaţia cu Uniunea Europeană
La 11 ani de la integrare, gradul de competitivitate al produselor româneşti pe piaţa UE este încă destul de slab. În schimb, importăm aproape orice, iar rezultatul a fost că înregistrăm deficite comerciale în relaţia cu aproape toate statele, iar în relaţia cu patru dintre acestea înregistrăm deficite care depăşesc fiecare un miliard de euro. Astfel, cel mai mare deficit l-am înregistrat anul trecut în relaţia cu Ungaria. Acesta a fost de peste 2,7 miliarde de euro, în condiţiile în care la nivelul lui 2006 acest deficit era de numai 55 milioane de euro. Pe locul doi se plasează Polonia, unde anul trecut în relaţiile comerciale am înregistrat un deficit de 2,15 miliarde de euro, acesta aproape triplându-se comparativ cu 2006. O creştere explozivă a înregistrat însă deficitul pe relaţia cu Olanda. Dacă în 2006 acesta era de 103 milioane de euro, anul trecut acesta ajunsese la peste 1,4 miliarde de euro. De asemenea, şi în relaţia cu Austria balanţa comercială s-a depreciat puternic în aceşti 10 ani, deficitul înregistrat de ţara noastră crescând de la 850 de milioane de euro la 1,05 miliarde de euro. Nici măcar în relaţia cu Bulgaria nu ne putem lăuda că stăm mai bine, înregistrând la sfârşitul anului trecut un deficit de aproape 55 de milioane de euro, după ce în 2006 România avea un excedent comercial pe această relaţie de 342 de milioane de euro.
Malta: mică, mică, dar ne dă lecţii
Unul dintre cele mai mici state ale Europei şi care este, totodată, membru al UE este Malta. Cu o suprafaţă de numai 316 km pătraţi şi o populaţie de circa 370.000 de locuitori, acest mic stat format din şapte insule din Marea Mediterană reuşeşte să înregistreze excedent comercial în relaţia cu România. Cu o populaţie mult mai mică decât a unui sector din Bucureşti, Malta a înregistrat la sfârşitul anul trecut un excedent de 19 milioane de euro. Evoluţia acestei relaţii comerciale este spectaculoasă, în numai 10 ani maltezii reuşind să întoarcă balanţa comercială în favoarea lor. În 2006, România a înregistrat un excedent de 73 milioane de euro (77 milioane de euro exporturi şi patru milioane de euro importuri).
Malta, o ţară renumită pentru turism, a înregistrat în ianuarie 2018 cea mai mare creştere a exporturilor în UE faţă de ianuarie 2017, ajungând să exporte bunuri în valoare de 200 mil. euro, cu 42% mai mult faţă de ianuarie anul trecut.
6,5 miliarde de euro a fost anul trecut deficitul comercial al României în relaţia cu China, Rusia, Turcia şi Kazhastanul, el însemnând jumătate din deficitul de 13 miliarde de euro înregistrat anul trecut de ţara noastră. Cel mai mare a fost în relaţia cu China, acesta ajungând anul trecut la 3 miliarde de euro.
În anul 2017, cele mai importante ponderi în structura exporturilor şi importurilor au fost deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (46,4% la export şi 37,3% la import) şi alte produse manufacturate (33,2% la export şi respectiv 30,9% la import), potrivit INS
