2.000.000 de restanţieri

Două milioane de români au avut restanţe la plata cre­ditelor în ultimii patru ani, dintr-un total de 4,8 mi­lioane de persoane care au luate credite.

Bănci - Aproape jumătate dintre românii cu credite sînt pe lista rău-platnicilor

Două milioane de români au avut restanţe la plata cre­ditelor în ultimii patru ani, dintr-un total de 4,8 mi­lioane de persoane care au luate credite.

Persoanele care s-au împru­mu­tat de la bănci şi au în­tîr­ziat cu rata mai mult de o lu­nă se află în evidenţa Bi­­rou­lui de credit ca rău-platnici. Aproape jumătate din clienţii băncilor care au luat împrumuturi se află pe lista de rău-platnici. Două milioane de ro­mâni au avut restanţe la plata cre­­ditelor în ultimii patru ani, din­tr-un total de 4,8 milioane de persoa­ne care au luate credite, a declarat directorul general al biroului, Şerban Epure. Biroul de Credit primeşte informaţii de risc furnizate de 28 de bănci, a căror cotă de piaţă pe segmentul împrumuturilor pentru po­pulaţie însumează 98,5%.

RESPONSABILITATE. Vestea bună este că sumele restante sînt mici comparativ cu valoarea îm­prumuturilor. Ponderea restanţelor active în volumul creditelor acordate este de 1,15% la momentul actual, potrivit datelor furnizate de Cristian Bichi, directorul adjunct al Direcţiei Stabilitatea Financiară din cadrul Băncii Naţionale a României. Cu 15 zile înainte de a transmite informaţii despre restanţieri la Biroul de Credite, băncile trebuie să înştiinţeze clienţii rău-platnici, lucru care-i nemulţumeşte pe bancheri.

“Cînd au semnat un contract de credit, oamenii şi-au asumat nişte obligaţii, şi ca urmare nu trebuie să le amintesc mereu că au întîrziat cu plata”, a spus preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) şi al CEC Bank, Radu Graţian Gheţea. El a mai adăugat că băncile notifică prin telefon, e-mail sau SMS clienţii restanţieri înainte de a trimite datele către Biroul de Credit, dar singura notificare acceptabilă, şi care poate fi demonstrată cu dovezi, este scrisoarea recomandată prin poştă. Restanţierii stau în evidenţa Biroului de Credit timp de cinci, dar bancherii consideră că românii nu sînt încă îndeajuns de responsabili pentru a se putea reduce acest timp.

Centrala Riscurilor. BNR avea în evidenţă la sfîrşitul lunii martie 882.582 de debitori, mai mulţi cu 68,19% faţă de martie 2007. Şi sumele de restituit tota­lizau 186,2 miliarde de lei, în creş­tere cu 63,69%. Persoanele fizice da­­tortau băncilor la finele lunii martie 57,8 miliarde de lei, în timp ce firmele aveau debite de 128,46 miliarde de lei. Centrala Riscurilor Bancare deţine date pentru sumele care depăşesc 20.000 de lei, precum şi datele privind fraudele cu carduri produse de posesorii acestora. Instituţia subordonată BNR co-lectează, stochează şi centralizează informaţii privind expunerea băncilor şi a societăţilor de credit ipotecar faţă de debitorii care au beneficiat de credite mari.

Telefonia mobilă

Asociaţia Română a Băncilor (ARB) ar putea solicita autorităţilor să permită prestatorilor de servicii, în special companiilor de telefonie mobilă, să furnizeze informaţii despre clienţi Biroului de Credit, a declarat Radu Graţian Gheţea.

“Sînt foarte mulţi oameni care au profitat de promoţiile firmelor de telefonie mobilă, au cumpărat un telefon pe care îl folosesc o lună, două, apoi nu mai plătesc, deci devin rău- plat­nici. Sînt mulţi tineri care ajung la concluzia că se poate şi se duc şi la bancă să facă acelaşi lucru, deci încurajăm necinstea”, a afirmat Gheţea.