Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Recesiune, şomaj, scăderea veniturilor şi a investiţiilor, deprecierea leului, scumpiri, „îngheţarea creditării”, restanţe şi falimente. Iar lista este mult mai lungă. În 4 ani de criză, evenimentele s-au succedat într-un ritm ameţitor, reflectându-i multiplele faţete: criză financiară, criză economică şi o criză a datoriilor suverane. Cum a răzbit România în toţi aceşti ani? În unele cazuri mai bine, în altele, mai puţin bine, comparativ cu celelalte state ale Uniunii Europene. Analiştii sunt încă îngrijoraţi de revenirea economică prea lentă, iar oamenii de afaceri, deşi reclamă în continuare faptul că autorităţile au reacţionat cu întârziere faţă de consecinţele crizei, încep să se poziţioneze între perdanţi şi câştigători.
NOIEMBRIE 2008: criza financiară lovea din plin lumea întreagă. Căderea Lehman Borthers dovedea, dacă mai era nevoie, că sistemul financiar global se clătina serios . Îngrijorare, decizii radicale, programe de sprijin financiar , totul se succeda cu o repeziciune de neimaginat.
În România, totul părea foarte îndepărtat. Campania electorală din octombrie-noiembrie făcea din cuvinte precum „criză” o utopie. Dacă am fi întrebat în 2008 „Cum vedeţi economia peste 4 ani?”, răspunsurile ar fi fost mult mai optimiste decât situaţia reală din acest moment.
Și asta pentru că, de exemplu, premierul de atunci, Călin-Popescu Tăriceanu, afirma răspicat: „Răspunsul este clar: «Nu». Criza financiară internaţională nu va avea efecte asupra economiei şi asupra cetăţenilor”. În plus , acesta le oferea românilor chiar şi consiliere investiţională, spunându-le că, în condiţiile în care activele imobiliare din SUA se vor ieftini, ele ar putea deveni accesibile pentru cumpărătorii din România.
Nici preşedintele Traian Băsescu nu credea în intrarea economiei româneşti în criza care, de altfel, începuse să pună stăpânire pe lumea întreagă: „România are toate condiţiile să nu fie consistent afectată de criză, deşi vor exista domenii afectate, cum ar fi industria auto , însă în 2009 politicile fiscale şi cele monetare trebuie să fie «extrem de bine corelate» ca să contracareze efectele crizei”, declara Traian Băsescu la sfârşitul lui 2008.
Nici dinspre BNR mesajul iniţial nu a fost altul. În vara acelui an, banca centrală estima că impactul crizei financiare internaţionale asupra economiei româneşti era mai degrabă unul pozitiv şi nu observa în acel moment semne de încetinire. Dar dacă politicienii s-au grăbit să mărească salariile şi pensiile, pe baza unor creşteri economice dovedite iluzorii, banca centrală a fost singura instituţie care a adoptat primele măsuri pentru contracararea consecinţelor crizei.
Ne pregătim de o nouă contracţie economică
După 4 ani, România a trecut prin 3 crize şi a reuşit să depăşească 2 recesiuni, dar analiştii nu sunt foarte optimişti asupra viitorului. Cel puţin, nu asupra celui apropiat. „Majoritatea indicatorilor macroeconomici comunicaţi în ultima perioadă s-au deteriorat, exprimând premise nefavorabile pentru evoluţia economiei în a doua jumătate a acestui an. Cu alte cuvinte, este ridicată probabilitatea ca economia să reintre în contracţie în ultimele luni din acest an”, explică senior analistul SSIF Broker, Adrian Rădulescu. Potrivit acestuia, ca variaţie anuală, PIB-ul României ar urma să evolueze în intervalul -0,75% - 0,25% în următoarele 3-6 luni, perioadă în care rata şomajului se va situa în intervalul 7,5% - 8%.
Citeste AICI despre cei mai mari perdanţi ai crizei
Citeste si
LOCURI DE MUNCĂ. Vezi ce companii oferă cele mai multe joburi
Colegul meu chinezul, filipinezul sau vietnamezul. De ce preferă companiile româneşti să angajeze tot mai mulţi străini
Ce pasi trebuie sa urmezi pentru a gasi mai usor un nou loc de munca
Ce se ascunde in spatele marcilor proprii din hypermarketuri
Citește pe Antena3.ro
