6 ani de UE

 Am avut benzină, energie electrică, apartamente şi alimente mai ieftine. Am avut comercianţi români care au dispărut, preţ unic la asigurările auto şi subvenţii pentru marile companii de stat. Toate s-au dus odată cu intrarea României în UE. Am primit la schimb dreptul la muncă şi liberă circulaţie, investiţii ale unor importanţi jucători globali, bani gratis pentru dezvoltare. Cum arată România şi cum trăieşte românul după şase ani de la intrarea în Uniunea Europeană? 

Este aproape imposibil de cântărit cu precizie ce aveam înainte de 2007 şi nu mai avem astăzi, ce nu aveam şi am primit, dar şi ce trebuia să se întâmple bun şi încă nu s-a întâmplat. Prin prisma oamenilor de afaceri, este şi bine, este şi rău. Cele mai multe opinii din mediul de business înclină balanţa semnificativ către Uniunea Europeană. Dar mai este şi criza, care a pus în stand-by multe proiecte care ar fi putut schimba faţa României. Iar românul de rând simte, fie că s-a întâmplat ceva bun, fie ceva rău, sau chiar nu s-a schimbat nimic - cel mai bun exemplu este cel al unui pensionar, care astăzi trăieşte la fel ca în 2005. Unii chiar şi mai rău. 

Toţi românii au aşteptat în primul rând salarii mai mari şi o viaţă mai bună. În 2007 şi 2008, când încă nu se bănuia că va veni o criză atât de gravă, chiar părea că se întâmplă asta. Unii au plecat cu primul tren şi s-au stabilit în ţări mai dezvoltate, alţii au avut succes în afaceri şi mai mulţi au intrat în faliment. 

În unele domenii s-au schimbat multe, în altele parcă am dat înapoi. Dacă ne gândim doar la Sănătate şi Învăţământ, în ultimii şase ani s-au petrecut mai multe lucruri rele decât bune. S-au închis spitale, bugetele au fost tot mai mici, numărul absolvenţilor de liceu care au luat examenul de bacalaureat a scăzut drastic. Nici nu e de mirare când bugetul Învăţământului s-a redus de la 6% din PIB în 2007 şi 2008 la doar două procente în 2012, chiar dacă legea spune că Ministerului Educaţiei trebuie să i se aloce minim 6% din PIB. Cheltuielile cu Sănătatea au scăzut în ultimii ani pe cap de locuitor de la 350 euro în 2008, la 310 euro în 2009, pentru 2013 estimându-se cheltuieli de 250 euro pe cap de locuitor. Armata avea un buget de 1,8 miliarde de euro în anul preaderării, apoi acesta a scăzut la 1,5 miliarde în 2010 şi 1,7 miliarde de euro în 2011. După ce şi-a preluat portofoliul, ministrul Corneliu Dobriţoiu spunea: „Armata Română abia stă în picioare la capitolul dotări. Bugetul este total dezechilibrat, cel de înzestrare este atât de infim, încât nici nu îl putem zări”. 

Turismul pare să fi rămas la aceleaşi repere ca dinainte de intrarea în UE, iar industria grea pare să se alăture altor ramuri productive care au tras mai demult obloanele - industria de fire şi fibre sintetice şi artificiale, prelucrarea cauciucului, construcţia de locomotive, industria metalelor neferoase sunt doar câteva exemple în acest sens. 

Poate că asta nu are legătură cu intrarea României în UE, dar cert este că s-a întâmplat. Unde eram, unde suntem şi unde putem ajunge ca stat membru UE? Jurnaliştii Income Magazine au analizat domeniile cheie ale României după 6 ani de apartenență la Uniunea Europeană. Iar concluziile nu par deloc îmbucurătoare.

Citeste si 6 ani de UE. Adio preţuri mici la benzină, energie şi gaze