Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pentru politicienii noştri tema descentralizării este una veche. Este scoasă de la naftalină în fiecare campanie electorală sau este fluturată de Opoziţie când gâlceava politică lâncezeşte. În ceea ce priveşte administraţiile locale, acestea îmbrăţişează in corpore principiul descentralizării. Îşi doresc un grad de autonomie mult mai mare faţă de centru, dar au o mare problemă. Vor ca autonomia lor să fie în continuare susţinută cu bani de la bugetul de stat pentru că singure nu prea s-ar descurca. Anul trecut, media veniturilor proprii ale administraţiilor locale a reprezentat doar 49% din totalul veniturilor.
În afară de Bucureşti, doar nouă judeţe au înregistrat anul trecut venituri proprii peste media de 49%. Este vorba despre judeţele care reprezintă motoarele economiei româneşti. La polul opus s-au situat judeţele din Muntenia şi Moldova. Situaţia lor financiară s-ar putea însă înrăutăţi şi mai mult anul acesta, după ce impozitul pe venit s-a redus de la 16% la 10%. Astfel, banii proveniţi din cotele defalcate pe impozitul pe venit care rămân la dispoziţia administraţiilor locale vor fi mai mici. Cum suplinirea acestei pierderi cu fonduri atrase de la Uniunea Europeană este prea puţin probabilă, singura variantă rămâne majorarea subvenţiilor de la bugetul de stat, ceea ce însă nu va duce la reducerea dependenţei administraţiilor locale de bugetul de stat.
Bucureştiul este liderul detaşat
Datorită gradului său de dezvoltare economică, Bucureştiul reuşeşte să-şi asigure cea mai mare independenţă faţă de bugetul de stat. Anul trecut, veniturile totale ale Capitalei au fost de 8,94 miliarde de lei, în timp ce veniturile proprii au fost de 7,15 miliarde de lei, potrivit datelor Direcţiei pentru Politici Fiscale şi Bugetare Locale din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Astfel, ponderea veniturilor proprii în total venituri a fost de aproape 80%, aceasta fiind cea mai mare din ţară.
Cele mai independente administraţii
După Capitală, cel mai bine plasat judeţ este Ilfov, unde anul trecut ponderea veniturilor proprii (1,17 miliarde de lei) în total venituri (1,62 miliarde de lei) a fost de 72,22%. În topul celor nouă judeţe care au reuşit anul trecut să înregistreze o pondere a veniturilor proprii în veniturile totale mai mare de media naţională de 49% au mai fost Braşov (61,14%), Cluj (59,14%), Sibiu (57,34%), Timiş (56,9%), Constanţa (56,68%), Arad (52,89%), Prahova (50,24%) şi Argeş (49,72%).
Sărăcia, acoperită cu subvenţii
La polul opus, cel mai dependent judeţ de bugetul central este Vasluiul, aici ponderea veniturilor proprii în totalul veniturilor fiind anul trecut de numai 24,77%. Tot în această zonă a dependenţei financiare totale s-au mai aflat judeţele Olt (30,64%), Neamţ (30,3%) şi Teleorman (29,21%). Anul trecut, aceste patru judeţe au primit subvenţii de la bugetul central în valoare de 742,59 milioane de lei, în condiţiile în care primele patru administraţii publice care au avut cea mai mare independemţă financiară faţă de bugetul de stat, Bucureşti şi judeţele Ilfov, Braşov, Cluj, au primit 570,76 milioane de lei.
Evoluţia dependenţei financiare a Bucureştiului şi a judeţului Vaslui (%)
Zona 2017 2016 2015 2014 2013 2012
Bucureşti 80 77,80 81,14 84,13 82,96 84,91
Vaslui 24,77 24 22,11 23,06 31,15 25,70
Harta
Alba 39,83
Arad 52,89
Arges 49,72
Bacău 37,57
Bihor 42,1
Bistriţa-Năsăud 34,47
Botosani 32,33
Brasov 61,14
Brăila 43,51
Buzău 35,34
Caraş+Severin 34,12
Călăraşi 36,14
Cluj 59,14
Constanţa 56,68%
Covasna 40,37
Dâmboviţa 36,06
Dolj 45,12
Giurgiu 31,54
Gorj 36,53
Harghita 36,11
Hunedoara 40,98
Ialomiţa 40,44
Iaşi 42,47
Ilfov 72,22
Maramureş 33,79
Mehedinţi 29,35
Mureş 45,45
Olt 30,64
Prahova 50,24%
Satu Mare 36,93
Sălaj 33,49
Sibiu 57,34%
Suceava 34,80
Teleorman 29,21
Timis 56,9%
Tulcea 41,85
Vaslui 25
Valcea 33,33
Vrancea 32,71
Bucuresti 80
