Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Odată cu transmiterea scrisorii de punere în întârziere România are la dispoziție două luni pentru a răspunde preocupărilor exprimate de Comisie. În caz contrar, aceasta poate decide să trimită un aviz motivat, acesta fiind ultimul avertisment înainte de trimiterea țării noastre în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), ceea ce ar putea duce, în final, și la impunerea unor sancțiuni financiare. Alături de România, pe această listă mai apar Ungaria, Portugalia și Slovenia.
Actele legislative la care Comisia Europeană face referire că nu sunt respectate de țările menționate includ Directiva privind achizițiile publice, Directiva privind achizițiile publice în sectorul utilităților publice și Directiva privind atribuirea contractelor de concesiune. Astfel, au fost identificate mai multe cazuri în care legislația națională permite utilizarea procedurilor de negociere fără publicare prealabilă. Alte probleme identificate se referă la anumite norme naționale care permit modificarea contractelor legate de obligații și servicii publice, impun limite pentru subcontractare sau introduc o discriminare directă în favoarea anumitor produse originare din regiunea în care este stabilită autoritatea contractantă.
Pragul maxim pentru achizițiile directe a fost dublat
Deși metoda încredințării directe este cea mai netransparentă dintre toate cele prevăzute de legislația achizițiilor publice din România, autoritățile continuă să apeleze la ea și chiar să-i extindă aria de operabilitate. Anul trecut, la inițiativa mai multor parlamentari PSD, PNL și UDMR, legea achizițiilor publice a fost modificată în sensul majorării pragurilor prin care pot fi făcute achiziții directe. Astfel, conform Legii 208/2022, intrată în vigoare pe 10 septembrie, autoritățile contractante vor putea să facă achiziții publice directe de produse sau servicii, dacă valoarea estimată a acestora, fără TVA, este mai mică de 270.120 de lei. În momentul de față, pragul pentru produse sau servicii este de 135.060 de lei. Atunci când vine vorba de lucrări, autoritățile contractante vor putea face achiziții publice directe, dacă valoarea estimată a acestora, fără TVA, este mai mică de 900.400 de lei. În prezent, acest prag este situat la 450.200 de lei. De asemenea, autoritatea contractantă a primit dreptul de a achiziţiona pe baza unei singure oferte, dacă valoarea estimată a achiziţiei este mai mică sau egală cu 140.000 de lei, fără TVA, pentru produse şi servicii, sau cu 300.000 de lei, fără TVA, pentru lucrări. În plus, are dreptul de a plăti direct, pe baza angajamentului legal, fără acceptarea prealabilă a unei oferte, dacă valoarea estimată a achiziţiei este mai mică de 9.000 de lei, fără TVA. Noul act normativ a fost iniţiat şi adoptat în condiţiile în care au fost alocate din bugetul de stat sume semnificative pentru achiziţiile privind lucrările publice de infrastructură (peste 65 de miliarde de lei doar pe programul naţional de investiţii Anghel Saligny), lucrări care sunt finanţate şi din Planul Național de Redresare și Reziliență, precum și din programe operaţionale ale Comisiei Europene.
Pe parcursul anului 2022 au fost inițiate 32.087 de proceduri de achiziție publică, din care:
Tip procedură Număr proceduri
Cerere de ofertă 53
Dialog competitiv 3
Licitație deschisă 12.230
Licitație deschisă accelerată 205
Licitație restrânsă 100
Licitație restrânsă accelerată 1
Procedură competitivă cu negociere 89
Procedură competitivă cu negociere accelerată 1
Procedură simplificată 19.405
Total 32.087
Sursa: Agenția Națională pentru Achiziții Publice
Deficitari și la drepturile copiilor suspectați sau acuzați în proceduri penale
Tot la sfârșitul săptămânii trecute, Comisia Europeană a mai decis să deschidă împotriva României o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor privind garanțiile procedurale pentru copii în cadrul procedurilor penale. Concret, este vorba despre Directiva privind garanțiile procedurale pentru copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale [Directiva (UE) 2016/800]. Aceasta urmărește să garanteze standarde minime comune privind drepturile copiilor care sunt persoane suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale, pentru a le asigura dreptul la un proces echitabil în întreaga UE. Alături de țara noastră, această procedură mai vizează Țările de Jos, Germania, Austria, Ungaria, Slovacia și Suedia. Aceste state membre au la dispoziție două luni pentru a lua măsurile necesare vizând remedierea deficiențelor identificate de Comisie. Dacă nu primește un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.
