Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Senatul a adoptat luni, în calitate de cameră decizională, proiectul de lege de ratificare a acordului privind Nabucco.
Acordul, semnat la 13 iulie 2009 la Ankara între Austria, Bulgaria, Ungaria, România şi Turcia, prevede ca Executivul de la Bucureşti să sprijine, atât în plan politic cât şi juridic, realizarea proiectului Nabucco.Gazoductul va avea o lungime totală de 3.296 km (Turcia 2000 km, Bulgaria 400 km, România 460 km, Ungaria 390 km şi Austria - 46 km) şi o capacitate de transport finală de maximum 31 miliarde metri cubi anual, pe întreaga sa lungime, se arată în expunerea de motive.
Companiile care participă la realizarea gazoductului sunt OMV (Austria), RWE (Germania), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria) şI Botaş (Turcia). Din partea României participă Transgaz, operatorul sistemului naţional de transport gaze.
Nabucco este un proiect susţinut de Uniunea Europeană şi este menit să transporte gaze naturale din regiunea caspică şi să diversifice sursele de aprovizionare. Gazele vor ajunge la centrul de înmagazinare de la Baumgartden din Austria, unde Gazprom deţine jumătate din acţiuni, iar OMV cealaltă jumătate.
ROMÂNIA JOACĂ LA DOUĂ CONDUCTE
Nabucco este la mare concurenţă cu South Stream, sprijinit de Gazprom şi italienii de la Eni. Rusia propune un alt gazoduct, South Stream, care să traverseze Marea Neagră până în Bulgaria. De aici, ramura sudică ar trebui să treacă prin Grecia, Marea Mediterană până în Italia. Ramura nordică este programată să traverseze Serbia, Ungaria şi Austria. Rusia a încheiat acorduri pentru South Stream şi a parafat înţelegeri energetice cu toate statele care participă la realizarea Nabucco şi a invitat inclusiv România.
HOPURI
Problema este că Nabucco deţine o parte din finanţarea 7,9 miliarde de euro necesară constuirii proiectului, însă gazoductul nu are rezervat gazul pe care să-l introducă pe conductă. În acest moment Nabucco contează pe 8 miliarde de metri cubi de gaz din partea Azerbaidjanului, însă este în discuţii şi pentru pomparea de gaze din partea Turkmenistanului şi a Irakului.
Pentru gazele din Turkmenistan este, însă, necesară o conductă pe sub marea Caspică, în vreme ce pentru Irak este o problemă deoarece Bagdadul se împotriveşte ca regiunea kurdă să primească banii. În acelaşi timp, Turcia face loby pentru ca Iranul, al doilea producător mondial de gaze, să furnizeze "aur albastru" pe conductă. Iranul trebuie să-şi clarifice problema dosarului său nuclear.
Concomitent, Rusia are gazele necesare pentru umplerea South Stream, dar consorţiul nu a găsit finanţare. În plus, Gazprom are probleme în a obţine toate aprobările necesare pentru gazoductul său, Bulgaria împotrivindu-se ca monopolul rus să aibă proprietatea tronsonului bulgăresc. Concomitent, vecinii de la sud de Dunăre vor taxe de tranzit mai mari.
Citește pe Antena3.ro
