Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Aeroportul Mihail Kogălniceanu şi-a sacrificat aproape întreaga activitate comercială în beneficiul armatei americane şi supravieţuieşte din subvenţiile acordate de la bugetul de stat. În ciuda poziţionării ideale şi a potenţialului economic evident, aeroportul din Constanţa nu se poate dezvolta pentru că România trebuie să respecte acordul cu NATO. Chiar şi aşa, cheltuielile salariale au crescut cu 50%.
Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) de la Societatea Naţională Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu SA Constanţa a respins în ultima sa şedinţă din 2016 creşterea indemnizaţiilor membrilor Consiliului de Administraţie (CA). Aceştia au solicitat majorarea de la 370.268,04 lei în 2016, la 810.350,05 lei în 2017, ceea ce însemna o creştere de 218,85%, a cheltuielile aferente contractului de mandate. Anterior, AGA a aprobat creşterea cu 50% a alocările pentru salariile celor 268 de angajaţi, de la 8.094.610 lei la 12.083.170 lei. Asta în condiţiile în care aeroportul a raportat la 30.06.2016 venituri totale de 12.849.950 lei şi cheltuieli de 13.315.110 lei, cu o pierdere de 465.160 lei.
În primul semestru al anului, aeroportul a beneficiat de compensaţii de la stat, pentru serviciul de interes economic general, în valoare de 8.938.990 lei.
Acorduri militare pe un aeroport civil
Subvenţiile de la stat şi sacrificarea activităţii economice civile sunt impuse de relaţiile militare cu SUA. „AIMK a asigurat ducerea la îndeplinire a obligaţiilor de suport civilo-militare necesare instruirii, asigurării prepoziţionării echipamentelor şi dislocării forţelor privind Sprijinul Naţiunii Gazdă (HNS) şi a dezvoltării infrastructurii strategice aeroportuare în conformitate cu HCSAT. La nivelul AIMK, conducerea executivă şi cea administrativă au înţeles şi aplicat corect conceptul NATO privind Sprijinul Naţiunii Gazdă (HNS) respectiv au participat decizional cu forţe proprii la ajutorul civil, acordat pe timp de pace, de către AIMK/România forţelor aliate-SUA amplasate, active sau aflate în trecere pe teritoriul României. Un asemenea sprijin are ca fundament acordurile bilaterale sau multilaterale convenite între autorităţile competente ale naţiunii gazdă/România şi NATO/SUA. Pe baza acestor acorduri, AIMK a dat un răspuns adecvat cerinţelor operaţionale ale armatei SUA, prin realizarea protejării forţelor, asigurarea suportului logistic şi a infrastructurii necesare recepţionării, deplasării şi angajării acestora, astfel s-a creat un cadru esenţial pentru capacitatea de susţinere a dislocării forţelor şi echipamentelor”, se arată într-un raport al CA.
Traficul de pasageri, aproape neglijabil
În prezent, pe Aeroportul Kogălniceanu se operează doar câteva curse interne şi internaţionale pe săptămână. Societatea a înregistrat în 2015 venituri de 48.525.432 lei, cu 16 milioane mai mari ca cele din 2014 şi a terminat anul cu profit 0. Creşterea veniturilor nu a fost însă determinată de un număr mai mare de pasageri, dimpotrivă. Aeroportul a avut în 2015 un număr de 71.165 pasageri, faţă de 154.321 în 2014, iar administratorii anunţă un recul al activităţii comerciale. Spre comparaţie, aeroportul Otopeni a înregistrat în 2015 peste 9,3 milioane de pasageri, cel din Timişoara a raportat un număr de 924.459 de pasageri, în timp ce aeroportul din Cluj a avut 1.485.652 pasageri.
Citește pe Antena3.ro
Aeroportul Kogălniceanu este deţinut de Ministerul Transporturilor în proporţie de 60%, Fondul Proprietatea şi Consiliul Judeţean Constanţa cu câte 20%
