Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
”Ne aşteptăm ca creşterea PIB-ului real din România să se tempereze la aproximativ 4% în perioada 2023-2025, faţă de o creştere mai apropiată de 6% în 2021-2022, pe măsură ce redresarea cererii în urma pandemiei COVID-19 se diminuează, iar inflaţia ridicată, cel puţin pe termen scurt, frânează creşterea consumului; totuşi, ne aşteptăm ca intrările mari de fonduri UE să susţină activitatea economică”, potrivit S&P.
Stabilitatea aprovizionării cu energie a ţării este susţinută de o parte substanţială a producţiei interne. Deficitele fiscale şi de cont curent ale României vor rămâne ridicate în 2022, dar analiştii se aşteaptă ca acestea să scadă începând cu 2023, datorită eforturilor de consolidare ale guvernului, coroborate cu o creştere mai redusă a cererii interne.
Perspectiva stabilă pune în balanţă riscurile economice generate de conflictul dintre Rusia şi Ucraina - în principal sub forma unei inflaţii galopante şi a unor evoluţii economice mai nefavorabile în cazul principalilor parteneri comerciali ai României - şi deficitele gemene ridicate ale ţării în raport cu amortizoarele oferite de stocul încă modest al datoriei externe şi guvernamentale şi de transferurile primite de la UE.
S&P anticipează că angajamentele asumate în cadrul mecanismului de redresare şi de rezilienţă (RRF) al UE vor continua să consolideze angajamentul autorităţilor în ceea ce priveşte reformele politice şi consolidarea fiscală.
Scenariul negativ
Ratingul de ţară al României ar putea scădea în următorii doi ani dacă eforturile de consolidare fiscală pe termen mediu ale guvernului se dovedesc insuficiente, nereuşind să reducă în mod durabil deficitele sub 4% din PIB, sau dacă costurile de finanţare ale guvernului cresc peste aşteptări, iat finanţarea pentru deficitele gemene ale României s-ar orienta din ce în ce mai mult către fluxuri externe generatoare de datorii, poate din cauza unor intrări de fonduri UE mai mici decât se aşteptau.
S&P ar putea majora ratingurile dacă vor vedea dovezi că România poate susţine o creştere economică ridicată, în timp ce deficitul de cont curent (CAD) şi deficitul fiscal al guvernului se reduc, ceea ce indică întărirea capacităţii de producţie a economiei.
Economia României a înregistrat o creştere puternică în primul semestru din 2022 (5,7% în ritm anual), în pofida efectelor indirecte ale războiului dintre Rusia şi Ucraina, dar ne aşteptăm ca ritmul de creştere să scadă substanţial în următoarele trimestre.
Inflaţia ridicată, susţinută de creşterea preţurilor la alimente şi energie, va reduce veniturile disponibile, limitând consumul privat, un motor de creştere cheie în ultimii ani.
Citește pe Antena3.ro
Având în vedere strategia de consolidare a guvernului, stimulentele fiscale suplimentare pentru sectorul privat se vor tempera, ceea ce va afecta cererea internă începând de anul viitor.
(sursa: Mediafax)
