Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În prezent, agricultura aduce direct aproximativ 4–5% din PIB, însă cu politici publice coerente și investiții corect direcționate, România ar putea ajunge la o contribuție de 10–12%, apropiindu-se de performanțele unor state europene cu agricultură consolidată. Diferența dintre potențial și realitate este explicată de blocaje structurale care persistă de ani de zile și care împiedică agricultura să devină un motor economic stabil. Potrivit unei analize semnate de dr. ing. Nicu Vasile, președintele Ligii Asociației Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).
“România produce cu 20–30% sub media Uniunii Europene la majoritatea culturilor agricole. O creștere chiar și moderată a randamentelor ar putea aduce anual câteva miliarde de euro suplimentare în economie. Acest lucru presupune investiții în tehnologii moderne, mecanizare, digitalizare și utilizarea de inputuri adaptate secetei și schimbărilor climatice”, se arată în analiza consultată de jurnalul.ro..
Pe de altă parte, investițiile în sistemele de irigații reprezintă singura soluție reală pentru stabilizarea producției agricole. Irigarea eficientă a aproximativ unui milion de hectare ar putea crește PIB-ul agricol cu până la 40%, reducând riscurile climatice care, în prezent, afectează grav fermierii în anii secetoși.
România continuă să exporte materie primă și să importe produse finite, pierzând valoare adăugată esențială. Reindustrializarea alimentară, prin dezvoltarea capacităților de procesare pentru carne, lactate, uleiuri, fructe și legume, este o condiție necesară pentru ca agricultura să devină un pilon economic real, sublinaiză analiza realizată de președintele LAPAR.
“Structura agrară extrem de fragmentată rămâne una dintre cele mai mari vulnerabilități. Cu milioane de parcele de mici dimensiuni la nivel național, România nu poate concura cu modelul occidental bazat pe ferme medii și mari. Sunt necesare mecanisme de arendare pe termen lung, corelate cu bonitatea solului, stimularea creditelor pentru achiziția terenurilor, crearea unui fond național de comasare și introducerea unei rente viagere pentru proprietarii vârstnici care își arendează terenurile”.
Nicu Vasile, președintele LAPAR
Depozitare și logistică, continuă să lipsească
Lipsa infrastructurii de depozitare și logistică generează pierderi semnificative în unele sectoare agricole. Fără depozite regionale, centre de sortare și infrastructură de export, producția rămâne instabilă, iar fermierii sunt vulnerabili în fața fluctuațiilor de piață, atrage atenția autorul analizei.
Tranziția de la exportul de materie primă la un lanț agroalimentar integrat
Fără predictibilitate fiscală, financiară și administrativă, agricultura nu se poate moderniza. Simplificarea procedurilor și un cadru legislativ stabil ar debloca investițiile mari. În același timp, agricultura modernă presupune competențe avansate, iar formarea profesională, școlile duale agricole și specializările în agri-tech sunt esențiale pentru competitivitate.
“ În concluzie, agricultura poate deveni un pilon de bază al PIB-ului doar dacă România face tranziția de la exportul de materie primă la un lanț agroalimentar integrat, de la câmp la raft. Cu irigații funcționale, comasare, procesare și stabilitate legislativă, România are șansa reală de a deveni, în următorul deceniu, unul dintre principalele state agroalimentare ale Uniunii Europene”, a declarat pentru jurnalul.ro președintele LAPAR, Nicu Vasile.
Citește pe Antena3.ro
