Analiză - Criza din sistemul de pensii poate fi evitată prin creşterea bazei de impozitare

Sistemul public de pensii din România nu este viabil pe termen lung şi dovedeşte o lipsă de echitate în privinţa unor categorii profesionale din care fac parte parlamentarii, angajaţii MApN, SRI, MAI, dar şi persoanele care lucrează în agricultură.

Pensia de stat nu e echitabilă

Sistemul public de pensii din România nu este viabil pe termen lung şi dovedeşte o lipsă de echitate în privinţa unor categorii profesionale din care fac parte parlamentarii, angajaţii MApN, SRI, MAI, dar şi persoanele care lucrează în agricultură.

În vreme ce parlamentarii şi angajaţii SRI sau MApN nu contribuie la sistemul public de pensii, dar au garantată o pensie plătită din banii publici, persoanele care au lucrat în agricultură au cele mai mici pensii, se arată într-un studiu coordonat şi finanţat de Fundaţia "Friedrich Ebert". "Este foarte important să se echilibreze privilegiile de la vârf, dintre pensiile speciale, pentru parlamentari, pentru alte categorii de persoane şi pensiile foarte mici de la bază", declară profesorul Marian Preda, unul dintre coordonatorii acestui studiu.

VARIANTE. Printre soluţiile de ieşire din acest impas se numără creşterea bazei de impozitare, creşterea şi egalizarea vârstei de pensionare între bărbaţi şi femei, descurajarea pensionărilor anticipate. În ceea ce priveşte introducerea pilonului II de pensii (pensii obligatorii administrate privat), reuşita implementării depinde de operaţionalizarea infrastructurii informatice, pentru a evita întârzierea plăţilor în conturile individuale. "Este foarte bine că se introduce şi pilonul 2 de pensii. Există nişte riscuri, dar sunt mai mici decât avantajele, riscuri legate de economia mondială, de creşterea economică care ar trebui să fie constantă în zonele în care se investesc aceşti bani, apoi există riscuri legate de companiile care vor fi acreditate şi care trebuie să fie companii puternice şi care să asigure o investire bună, raţională a fondurilor", a declarat profesorul Preda.

Potrivit lui Preda, "pensiile româneşti nu vor fi niciodată aproape de veniturile pensionarilor din UE. După 2032 vor fi din nou probleme în sistem, pentru că vor fi pensionari generaţiile foarte numeroase născute după 1967 şi atunci numărul de pensionari o să crească din nou".

Printre recomandările studiului realizat de Fundaţia "Friedrich Ebert" se mai numără şi introducerea în sistem a unei pensii minime şi a unei pensii speciale pentru cei foarte în vârstă, dar care n-au avut nici un fel de contribuţie. De asemenea, este recomandată atragerea în sistemul public a celor care realizează venituri, dar nu contribuie la fonduri de pensii, cum sunt aceia care au profesii liberale.

Dezbaterea şi analiza publică în ce priveşte introducerea pilonului II au fost insuficiente, apreciază autorii studiului, iar impactul acestui sistem are un orizont foarte îndepărtat, reuşita depinzând de cadrul macroeconomic stabil şi de rata scăzută a inflaţiei. În vreme ce piaţa pilonului II este estimată la 150 de milioane de euro în 2008, valoarea contribuţiilor la pilonul III (pensii facultative) va ajunge la circa 40-50 de milioane de euro. Numărul participanţilor la pensiile facultative ar putea ajunge la 300.000 în 2008, a declarat Mircea Oancea, preşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private. El a estimat că, până la sfârşitul acestui an, vor fi autorizaţi circa 8 administratori de pensii facultative.

Deşi este facultativ, pilonul III al sistemului de pensii poate fi folosit de către angajatori ca o măsură de stimulare şi atragere a angajaţilor, atât în sectorul public, cât şi în cel privat, apreciază autorii studiului finanţat de Fundaţia "Friedrich Ebert".