Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Est-europenii se simt jigniti si vad ca o mare nedreptate sa li se ceara sa se sacrifice pentru tarile care inca se bucura de o bunastare mai mare chiar daca au munti de datorii, scrie Associated Press.
Dintre toate intorsaturile crizei datoriilor in Europa una dintre cele mai ciudate trebuie sa fie aceasta: polonezilor, cehilor si altor est-europeni, ani de zile beneficiari ai unor cantitati masive de ajutor din Vest, li se cere acum sa contribuie la un fond de urgenta destinat indatoratelor state occidentale europene, potrivit sursei citate.
Liderii din Cehia sI Slovacia s-au declarat deja impotriva planului, exprimandu-se intr-un limbaj mult mai emotional. “Aceasta trebuie sa fie un fel de gluma proasta', a declarat Jonas Vaicys, un profesor de matematica din Lituania, un stat ex-sovietic care inca se reface dupa o puternica lovitura primita in timpul crizei financiare din 2008-09. “Lituania insasi este pe punctul de a cere ajutor international si nu sa doneze bani pentru niste fonduri', a completat el.
Planul gandit la summitul din sfarsitul saptamanii trecute e ca cele sase state non-euro care s-au alaturat pactului fiscal sa contribuie impreuna in total cu 50 de miliarde de euro din cele 200 de miliarde ce vor fi imprumutate FMI pentru cazul in care Italia sau Spania vor avea nevoie sa fie salvate.
O serie de state ex-comuniste se confrunta acum cu o obligatie de a face rezerve de la bancile lor centrale la dispozitia FMI sub forma de credite. Acest lucru marcheaza aproape o schimbare pentru o parte a Europei ce a depins ani de zile de ajutoare din Vest pentru a depasi mostenirea economica sluta a comunismului si care inca se bazeaza pe subventii considerabile de la UE in fiecare an, scrie agentia straina.
Dar faptul ca acestor tari li se cere sa ajute la rezolvarea problemelor semnaleaza cat de departe au ajuns dupa ani de investitii si de crestere economica.
Occidentalii spun ca ne-au ajutat dupa comunism, esticii arata ce salarii mici au
Dar, in ciuda anilor de progres economic, nivelul de trai din Europa Centrala si de Est inca se afla mult in urma Occidentului si multi isi calca pe inima sa mearga impreuna cu planul FMI.
Polonia, de exemplu, are o datorie mult mai mica decat a Greciei si Italiei, dar aceasta se datoreaza faptului ca statul nu ofera beneficii generoase pentru bunastarea poporului sau pe care multi le considera de la sine intelese in Occident. Salariile din sectorul public, beneficiile pentru someri si bonusurile pentru copii sunt doar o fractiune din ceea ce ele sunt in mare parte in Vest.
Acum, cerand acestor tari sa se lipseasca de fonduri pentru membrii indatorati ai zonei euro ar putea crea o reactie populara impotriva oricaror guverne ce contribuie, in special cand propriile lor economii simt deja durerea venita din criza europeana mai larga.
Romania si Ungaria nu dau bani pentru ca iau de la FMI. Bulgarii sunt cei mai saraci din UE
Ungaria si Romania nu pot contribui intrucat ele inca platesc imprumuturile de la FMI pentru planurile de salvare din trecut. Acelasi lucru a fost spus sI de presedintele Traian Basescu. Letonia tocmai a terminat un program cu FMI, iar Estonia a anuntat oficial ca nu va contribui.Bulgaria, cel mai sarac membru al UE, spune ca nu are nimic de oferit, noteaza AP. “Bulgaria nu a provocat criza din zona euro si nici nu va fi cea care sa scoata zona din criza', a declarat ministrul de externe Nikolai Mladenov in timpul unei dezbateri aprinse in parlament miercuri.
Polonia, singurul stat “sanatos' din UE?
O analiza recenta din Economic Times se intreba daca nu cumva Polonia este singurul stat “sanatos' din punct de vedere economic din intreaga Uniune Europeana. Polonia a fost singurul stat care nu a intrat in recesiune in intreaga Uniune Europeana in 2009, insa nervozitatea deja si-a facut aparitia sI aici. “Polonia ramane o insula', spune Lucyna Stanczak, country director la Banca Europeana pentru Reconstructie sI Dezvoltare (BERD). “Intrebarea este, va ramane asa? Incetinirea din vestul Europei va afecta Polonia intr-un fel sau altul', a mai completat ea. Bursa din Polonia a vazut 38 de listari in cele trei luni pana in septembrie, fiind a doua din lume dupa China, dar inaintea SUA, potrivit Ernst&Young. Polonia e asteptata sa creasca 2,5% in 2012, in scadere fata de 4% in acest an, potrivit Organizatiei pentru Cooperare Economica sI Dezvoltare (OECD). }ara a castigat din deprecierea zlotului fata de euro, ajutand exporturile sa castige competitivitate. Totusi, tara e legata ombilical de Vest. Totusi, guvernul pro-UE al primului ministru Donald Tusk si banca centrala sunt in favoarea contributiei. Liderii de la Varsovia spera sa adopte moneda euro intr-o zi si sustin ca supravietuirea zonei euro - o sursa de subventii mari de la UE si un partener comercial cheie - este cruciala pentru propria continuare a cresterii si modernizarii Poloniei. “Un colaps al zonei euro ar fi un dezastru economic pentru noi', a declarat Marek Belka, presedintele bancii centrale.
“Si noi ar trebui sa platim pentru salariile lor?'
Punctul de vedere al populatiei este diferit, cu toate acestea. Cel mai mare tabloid polonez, Fakt, a incercat sa exprime un sentiment de jignire legat de ceea ce el descrie a fi o nedreptate absurda. El a publicat articole pe prima pagina marti si miercuri ce compara salariile mici din Polonia, unde cel minim este de 1.400 de zloti /410 dolari/ pe luna, cu salariile de doua sau trei ori mai mari in Grecia si Italia. “Si noi ar trebui sa platim pentru luxul lor?', se intreba ziarul marti cu litere de-o schioapa pe prima sa pagina.
Cehia - “imprumutul ar permite tarilor cu datorii sa amane gasirea de solutii reale'
In Cehia, premierul Petr Necas a declarat ca se opune sa contribuie cu aproximativ 90 de miliarde de coroane /3,5 miliarde de euro, suma ce i-a fost ceruta tarii sale. Dar el a spus de asemenea ca este nevoie de o mai multa analiza inainte ca guvernul lui sa ia o decizie. “Este o situatie grava si o problema financiara foarte complicata', a declarat Necas marti. “Este vorba despre o suma de bani considerabila'.
Presedintele ceh, Vaclav Klaus, cunoscut pentru euroscepticismul sau, a declarat ca se opune sa contribuie. El a sustinut ca acest lucru s-ar adauga la problemele proprii legate de datoria tarii, chiar daca imprumuturile de la banca centrala pentru FMI nu provin de la bugetul de stat si nu au un efect direct asupra datoriei de stat. “In aceasta situatie, ar fi iresponsabil sa ne crestem datoria oferind mai multe imprumuturi tarilor cu datorii extreme, ce le-ar permite doar sa-si amane in continuare gasirea unor solutii reale', a afirmat Klaus luni la postul public de radio ceh.
Tomas Vlk, un analist de la Patria Finance din Praga, se ingrijoreaza ca participarea ar putea “agrava pozitia ceha in ochii agentiilor de rating'. Acest lucru, la randul sau, ar putea face mai scump pentru Praga sa isi finanteze propria datorie de stat.
Slovacia - “tranzactie stranie'
In Slovacia, Jozef Kollar, un lider al Libertatii si Solidaritatii, un partid de centru-dreapta in guvern, a declarat ca are o parere “generala negativa' despre plan. El l-a calificat drept o “tranzactie stranie' urmarita de liderii german si francez pentru a obtine mai multi bani pentru un fond de salvare al UE fara a trece prin parlamentele lor.
Citește pe Antena3.ro
