x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Apostolii recesiunii. Criza datoriilor a devenit “sistemică”, urmează noi falimente de bănci şI companii

Apostolii recesiunii. Criza datoriilor a devenit “sistemică”, urmează noi falimente de bănci şI companii

de Daniel Ionaşcu    |    11 Oct 2011   •   14:01
Apostolii recesiunii. Criza datoriilor a devenit “sistemică”, urmează noi falimente de bănci şI companii

Romania va trece din nou pe minus in 2012 daca situatia din Grecia se va inrautati iar criza din zona euro se va extinde, a declarat Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR Mugur Isarescu.

“Daca situatia se va deteriora mai departe in Grecia, Romania va intra anul viitor in recesiune', a spus el. El a adaugat ca Romania este dependenta de fonduri externe iar intr-o astfel de situatie trebuie sa privatizezi companiile de stat pentru a mentine curgerea banilor in tara. “Trebuie sa facem privatizarea companiilor de gaze, de utilitati. E necesara cand depinzi de fonduri straine. Lumea lauda Polonia, dar, din noroc sau din prevedere, ei isi programasera un amplu program de privatizari dinainte de criza. S-au tinut de el sI in 2009, cand recesiunea lovea mai tare, au avut un influx de 7 miliarde de dolari. Nu conteaza daca actionarul care detine compania este roman sau strain, important este ca sunt companii romanesti sI produc locuri de munca aici. Sigur, statul va trebui sa imparta profitul cu investitorii. Jumatate din Londra e araba....', a declarat Croitoru. El a mai afirmat ca Romania nu-si permite acum o reducere a fiscalitatii, desi aceasta ar fi buna, pentru ca statele cu taxe mai mici cresc mai repede. Croitoru a mai spus ca prognoza de crestere economica a Romaniei, estimata oficial de Fondul Monetar International (FMI) la 3,5%, va fi redusa la 2% din cauza turbulentelor internationale. “Romania risca o crestere economica taratoare, de 1-3% pentru mult timp, in lipsa capitalurilor externe'.

Cine e de vina: bancile sau statele?
O crestere de doar 2% va duce sI deficitul peste limita convenita cu FMI, undeva in jur de 3,2%. Intrebat de unde ar trebui Guvernul sa faca noile reduceri pentru a se incadra in deficit, el a spus ca “in mod clar n-ar trebui sa se faca pe partea de impozite, ci prin prioritizarea investitiilor care au efect mare in economie'.

Problema cu influxul de bani este ca depinde de circulatia naturala a banilor in lume. Acum investitorii sunt sensibili la problemele cu datoria suverana a Greciei, dar sI cele ale Italiei sI Portugaliei. Potrivit lui Bas Bakker, seful Departamentului pentru Europa Emergenta din cadrul unitatii europene a FMI, problemele datoriilor alimenteaza ingrijorarile privind bancile, iar apoi se retransmit catre buget din faptul ca bancile opresc creditarea iar economia nu este finantata. “Exista o diferenta de 200 de miliarde de euro intre valoarea activelor calculata de banci sI valoarea de piata a obligatiunilor emise in state precum Grecia, Italia, Spania. De aici rezulta valoarea de 200 de miliarde de euro, calculata de FMI sI de care bancile au nevoie pentru a se recapitaliza', a spus Bakker.

“Guvernele au facut cel putin tot atat rau ca sI bancile. Cred ca guvernele au intrat prea indatorate in criza', a spus insa Lucian Croitoru. El a dat ca exemple Italia, cu o datorie publica de 120% din produsul intern brut (PIB). Acum SUA au o datorie de 100% din PIB, in vreme ce in UE media este de la 80%.

Bancile europene trebuie recapitalizate, Fondul de Salvare are nevoie de 3 trilioane de euro
Criza datoriilor de stat din zona euro a devenit “sistemica' si Europa trebuie sa actioneze la unison pentru a evita un dezastru, a declarat marti presedintele Bancii Centrale Europene (BCE), Jean-Claude Trichet, adaugand ca “nu mai este timp de pierdut', transmite Reuters.
Oficialul a adaugat ca economia reala a devenit vulnerabila la riscuri tot mai grave odata cu intrarea bancilor europene intr-o zona periculoasa.

Trichet a aratat ca Fondul European de Stabilitate Financiara ar trebui sa devina cat mai flexibil, insa fara implicarea BCE in finantarea acestuia. “In ultimele trei saptamani, situatia a continuat sa fie tot mai grava. Criza este sistemica si trebuie atacata decisiv. Gradul ridicat de interconectare din sistemul financiar al UE a condus la cresterea rapida a riscului de contagiune semnificativa. Ameninta stabilitatea financiara in UE ca intreg si afecteaza economia reala in Europa si dincolo de granitele ei', a declarat Trichet in fata Comisiei de Economie si Politica Monetara din Parlamentul European.

Potrivit lui Croitoru, Fondul European de Stabilitate Financiara ar trebui capitalizat cu 3 trilioane de euro, suma care sa acopere necesarul de finantare al statelor pe urmatorii 3-5 ani. Masura ar calma pietele, insa Croitoru spune ca pentru a avea efect trebuie folositi “bani reali', proveniti din taxe sau alte venituri bugetare ale tarilor din UE sI nu bani “tipariti' sau “electronici'. In privinta recapitalizarii bancilor, francezii vor ca acestea sa ia bani din Fondul European de Stabilitate Financiara, in vreme ce germanii vor ca fiecare tara sa se ocupe de bancile sale.

×