Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Investit in functia de ministru al Economiei in luna septembrie a anului trecut, Ion Ariton a colectat in scurtul sau mandat la conducerea institutiei unele dintre cele mai usturatoare esecuri din ultimii ani, in domeniile pe care le pastoreste.
Parasirea proiectului de realizare a reactoarelor 3 sI 4 de la Cernavoda, esecul celei mai mari vanzari pe bursa romaneasca, punerea pe butuci a realizarii celor doi giganti energetici nationali, situatiile catastrofale in care au ajuns o serie de companii din subordine dupa ce acum cativa ani erau extrem de profitabile, precum Electrica, sau o absorbtie de fonduri europene sub media celorlalte institutii ale statului. Acestea sunt "realizarile' lui Ariton, alaturi de schimbarea generala a directorimii din companiile din subordinea ministerului sI o serie de declaratii naucitoare.
"Sunt convins ca vor depasi acel 80%, deci va fi o subscriere 100% si va fi o actiune reusita aceasta vanzare', afirma martea trecuta Ion Ariton, pentru ca trei zile mai tarziu sa isi faca un titlu de glorie ca a cerut "pretul corect'.
Pentru o mai buna imagine trebuie mentionat ca banca rusa de investitii Renaissance Capital, care a condus consortiul ce s-a ocupat de oferta, nu a reusit sa vanda 9,84% din cea mai mare sI cea mai profitabila companie din Romania. Petrom a facut anul trecut un profit net de 520 milioane de dolari iar analistii bancii ruse estimeaza pentru 2012 un profit net de 800 de milioane de euro. Acum, tot programul de privatizari asumate de Romania in fata Fondului Monetar International (FMI) este in pericol de a avea aceeasi soarta, deoarece Romania nu este vazuta bine de investitori, ca urmare a esecului ofertei de la Petrom.
Liviu Voinea: investitorii minoritari nu sunt protejati, la fel se va intampla sI cu restul ofertelor statului
"Motivul principal pentru care nu s-au vandut actiunile tine de faptul ca-n Romania nu exista o lege a guvernantei corporative. Ca urmare, nu numai la Petrom, investitorii minoritari nu sunt protejati. Exista riscul sa se intample la fel cu celelalte pachete scoase la privatizare, sI la Hidroelectrica, sI la Nuclearelectrica sau Romgaz. Era o efervescenta acum 3-4 ani, cand s-au listat Transelectrica sI Transgaz, dar atunci erau bani in piata', a declarat pentru Jurnalul National, Liviu Voinea, director executiv al Grupului pentru Economie Aplicata (GEA).
Executivul s-a obligat in fata FMI sa vanda 9,84% din Petrom, cate 15% din Transelectrica, Transgaz sI Romgaz, minim 10% din Hidroelectrica sI Nuclearelectrica iar din sectorul Transporturilor, 20% din CFR Marfa sI maxim 20% din Tarom. Pe aceste pachete, statul estima ca poate incasa 3 miliarde de euro.
Varujan Vosganian: Guvernul s-a facut de ras
Varujan Vosganian, ultimul ministru al Economiei care a vandut pachete de actiuni ale statului pe Bursa de Valori Bucuresti (BVB), spune ca a fost ales gresit momentul sI ca era evident ca interesul investitorilor era mic deoarece volumul tranzactiilor bursiere este slab. "In Romania anului 2011, investitiile sunt majoritatea credite intra-grup sI s-au intors ca volum in urma cu zece ani. Guvernul s-a facut de ras ca n-a gasit cumparatori, iar daca gasea trebuia sa dea actiunile sub pretul pietei, asa ca iar se facea de ras. Decat sa vinzi o data tot, mai bine vindea zi de zi la pretul pietei. Recomandarea mea e sa nu mai incerce acelasi lucru sI cu celelalte companii sI sa faca de ras economia nationala', ne-a declarat Varujan Vosganian.
Brokerii: Statul nu intelege bursa – pretul a fost prea mare, promovarea prea putina
De partea cealalta, brokerii considera ca pretul neatractiv sI promovarea insuficienta au facut ca oferta Petrom sa fie un esec. Presedintele Asociatiei Investitorilor pe Piata de Capital, Dumitru Beze, spune ca Guvernul nu a inteles care e treaba cu piata de capital. "Lipsa publicitatii, lipsa implicarii politicului in promovarea interna a ofertei, mecanismul netransparent de formare a pretului, toate au condus la insucces. Statul trebuie sa invete din aceasta experienta, ca nu comisionul cel mai mic este criteriul de selectie a unui intermediar, ci capacitatea si experienta lui in astfel de evenimente, precum si garantarea unui pret minim de executie de catre consortiu", a afirmat sI directorul general al SSIF Broker, Grigore Chis. Oferta a fost neinteresanta pentru investitori deoarece daca se aduna comisioanele de tranzactionare, cele in urma transferurilor bancare sI sumele blocate in conturi, atunci reiesea ca se putea cumpara de pe Bursa, crede Mihai Chisu, broker la IFB Finwest. De asemenea, lipsa promovarii, a fost o alta piedica, mai crede el.
"Palmaresul' lui Ariton in fruntea Ministerului Economiei
Jurnalul National a facut o trecere in revista a principalelor esecuri gestionate de Ministerul Economiei, in ultima perioada.
Reactoare de 4 miliarde de euro, parasite de investitori
La inceputul acestui an, marile grupuri energetice europene s-au retras unul cate unul din proiectul de 4 miliarde de euro pentru realizarea a doua reactoare nucleare la Cernavoda. Rand pe rand, CEZ, RWE, Gaz de France SUEZ si Iberdrola s-au retras, Executivul ramanand doar cu Enel sI ArcelorMittal. Ariton a incercat atunci sa dreaga busuiocul sI a spus ca Transelectrica sI Hidroelectrica ar putea intra in actionariat. Oricine se pricepe putin la energie isi da seama ca aceasta traznaie nu poate fi posibila deoarece,potrivit directivelor europene, transportatorii de electricitate sI gaze nu au voie sa detina capacitati de generare. Ulterior a mentionat ca exista companii chineze, japoneze, coreene sau americane care sunt interesate.
Hidrocentrala Tarnita, intarziata doi ani
In privinta Hidroelectrica, aceasta are ea insasi probleme in a gasi investitori pentru centrala de acumulare prin pompaj de la Tarnita, proiect de un miliard de euro. Darea in folosire a centralei de la Tarnita a fost amanata pentru 2019, fata de anuntul initial de 2017. Tot pentru 2019 a ajuns sa fie dat termen sI pentru cele doua reactoare, in vreme ce Strategia Energetica indica anii 2014 sI 2015. De asemenea, Hidroelectrica trambiteaza sI realizarea unei hidrocentrale pe Dunare impreuna cu Bulgaria, dar sI acest proiect e in coada de peste.
Gigantii energetici au intrat la apa
Mandatul lui Ariton a cuprins sI stoparea realizarii celor doi giganti energetici nationali, Electra sI Hidroenergetica, dupa ce sindicatele sI Franklin Templeton au blocat procesul in justitie. Banca Mondiala a fost impotriva proiectului deoarece, in lipsa unei legi a holdingului, banii de la unitatile profitabile, hidro sI nucleare, s-ar fi scurs indirect catre unitatile ineficiente miniere sau termo.
Ca urmare a acestui fapt, Guvernul a stabilit, la insistentele FMI sI Fondului Proprietatea, listarea a minim 10% din Hidroelectrica sI Nuclearelectrica. In acelasi timp, gigantii energetici au intrat la apa iar Guvernul vrea sa uneasca pe de-o parte complexurile energetice Turceni, Rovinari sI Craiova cu Societatea Nationala a Lignitului Oltenia (SNLO) sI pe de alta partea activele viabile din Compania Nationala a Huilei (CNH), sI termocentralele Deva sI Paroseni, care functioneaza tot pe huila. E drept, Ariton a mostenit proiectul de la predecesorul sau Adriean Videanu, dupa cum a mostenit sI necesitatea trecerii companiilor din subordinea sa sub management privat. Primele companii ar putea fi Hidroelectrica, CNH sI Oltchim. Surse din cadrul FMI au declarat pentru Jurnalul National ca institutia nu este multumita de ritmul in care merg lucrurile in aceasta privinta, ca sI in problema arieratelor.
Ministerul Economiei, repetent la fonduri europene
De asemena, oficialii FMI nu sunt satisfacuti nici de gradul de absorbtie a fondurilor europene. Ministerul Economiei este repetent la acest capitol. O analiza a comitetului interministerial pentru monitorizarea absorbtiei fondurilor europene arata in 8 iulie ca ministerul Economiei nu isi atinsese parametrii fixati pe primul semestru, alaturi de ministerul Mediului.
Conform unui raport din luna mai al firmei de consultanta KPMG, Romania a obtinut doar 267 milioane euro in cadrul Programului Operational Cresterea Competitivitatii Economice, derulat de Ministerul Economiei, din bugetul total de 3 miliarde euro, inregistrand o rata efectiva de absorbtie de 9%, peste media nationala de 7%. Contractele incheiate in acest sector acopera peste un miliard de euro, adica doar 34% din suma alocata, unul dintre cele mai mici niveluri.
Nu mai departe de saptamana trecuta, joi, premierul Emil Boc l-a dat afara din sala in care se discuta despre absorbtia fondurilor europene pe Calin Istratoiu, seful Autoritatii de Management pentru POS CCE, potrivit unor surse citate de Mediafax. Seful Guvernului a fost nemultumit ca acesta nu a putut prezenta date privind corectiile financiare aplicate pana acum proiectelor UE. Presedintele Traian Basescu a cerut Executivului ca Romania sa nu mai trimita facturi pentru decontare la Bruxelles, cu exceptia celor pe agricultura, pentru verificarea corectitudinii alocarii banilor.
