Ariton, ministrul “succesurilor”

Ion Ariton, ministrul Economiei, a co­­lectat in noua luni de mandat cele mai rasunatoare esecuri din ultimii ani.

Parasirea proiectului de realizare a reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda, ese­cul celei mai mari vanzari pe bursa romaneasca – 9,84% din Petrom, punerea pe butuci a realizarii celor doi giganti energetici nationali, situatiile catastrofale in care au ajuns o serie de companii din subordine, dupa ce acum cativa ani erau extrem de profitabile, precum Electrica, sau o absorbtie de fonduri europene sub media celorlalte institutii ale statului. Acestea sunt “realizarile' lui Ariton, alaturi de schimbarea generala a directorimii din companiile din subordinea ministerului si o serie de declaratii naucitoare.

“Sunt convins ca vor depasi acel 80%, deci va fi o subscriere 100% si va fi o actiune reusita aceasta vanzare', afirma martea trecuta Ion Ariton, pentru ca trei zile mai tarziu sa isi faca un titlu de glorie ca a cerut “pretul corect'. Pentru o mai buna imagine trebuie mentionat ca banca rusa de investitii Renaissance Capital, care a condus consortiul ce s-a ocupat de oferta, nu a reusit sa vanda 9,84% din cea mai mare si cea mai profitabila companie din Romania. Petrom a facut anul trecut un profit net de 520 de milioane de dolari, iar analistii bancii ruse estimeaza pentru 2012 un profit net de 800 de milioane de euro. Acum, tot programul de privatizari asumat de Romania in fata Fondului Monetar International (FMI) este in pericol de a avea aceeasi soarta, deoarece Romania nu este vazuta bine de investitori, ca urmare a deznodamantului de la oferta Petrom.

“Motivul principal pentru care nu s-au vandut actiunile tine de faptul ca-n Romania nu exista o lege a guvernantei corporative. Ca ur­ma­re, nu numai la Petrom, investitorii minoritari nu sunt protejati. Exista riscul sa se intample la fel cu celelalte pachete scoase la privatizare, si la Hidroelectrica, si la Nu­clea­r­elec­trica sau Romgaz. Era o efer­vescenta acum trei-patru ani, cand s-au listat Transelectrica si Trans­gaz, dar atunci erau bani in piata', a de­cla­rat pentru Jurnalul Na­tio­nal Li­viu Voinea, director executiv al Gru­pul­ui pentru Economie Aplicata (GEA). Executivul s-a obligat in fata FMI sa vanda 9,84% din Petrom, cate 15% din Transelectrica, Transgaz si Rom­gaz, minimum 10% din Hidro­elec­trica si Nuclearelectrica, iar din sectorul Transporturilor, 20% din CFR Marfa si maximum 20% din Ta­rom. Pe aceste pachete, statul estima ca poate incasa 3 miliarde de euro.

Un alt esec rasunator al lui Ariton a fost inregistrat la inceputul acestui an, cand ma­rile grupuri energetice euro­pene s-au retras unul cate unul din proiectul de 4 miliarde de euro pentru realizarea a doua reactoare nucleare la Cernavoda. Rand pe rand, CEZ, RWE, Gaz de France SUEZ si Iberdrola au plecat, Executivul ramanand doar cu Enel si ArcelorMittal. Mandatul lui Ariton cuprinde si stoparea realizarii celor doi giganti energetici nationali, Electra si Hidroenergetica, dupa ce sindicatele si Franklin Templeton au blocat procesul in justitie. Banca Mondiala a fost impotriva proiectului, deoarece, in lipsa unei legi a holdingului, banii de la unitatile profitabile, hidro si nucleare, s-ar fi scurs indirect catre unitatile ineficiente miniere sau termo.