Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
ONG-urile de mediu - în special Agent Green - acuză Guvernul că nu a aplicat Planul de acțiune din 2018, care ar fi eliminat pericolul de atac al urșilor asupra oamenilor. „Ministerul Mediului a aprobat în 2018 un plan național de acțiune pentru conservarea populaţiei de urs brun din România. Un plan pe care nu l-a aplicat. Guvernul și Parlamentul știu că se fac vinovate de moartea a sute de oameni și urși, inclusiv de moartea tinerei de 19 ani pe Jepii Mici din munții Bucegi. Este un joc murdar și josnic pentru stat să se spele pe mâini și să arate cu degetul un ONG și fondatorul său. (...) Agent Green va duce la bun sfârșit procesul de la Curtea de Apel București cu Ministerul Mediului, care are obligația de a aplica planul național de acțiune pentru urs și nu a făcut-o. Acest proces este pas premergător pentru sesizarea pe care o vom face la Comisia Europeană. Așteptăm motivarea Curții de Apel pentru respingerea dubioasă a cererii noastre la 21 iunie 2024. În funcție de această motivare vom decide dacă vom face recurs sau dacă vom solicita imediat Comisiei Europene să deschidă procedurile de infringement împotriva Ministerului Mediului”, este mesajul asociației care spune că planul prevede mai ales măsuri educaționale pentru populație.
Cum erau stabilite cotele
Planul de acțiune prevede, însă, cotele de vânătoare care nu au fost aplicate din 2016. Cotele anuale de prevenție și de intervenție erau stabilite astfel încât să se poată vâna un anumit număr de exemplare care să asigure un echilibru între viața animalelor și cea a comunităților umane. Însă ONG-urile de mediu au atacat toate proiectele de lege pentru stabilirea acestor cote, susținând că măsura va reduce drastic numărul urșilor din țara noastră - deși specialiștii au arătat că la peste 4.000 de exemplare situația scapă de sub control, iar acum e posibil ca numărul urșilor să fie chiar de 3 ori mai mare decât cel maxim calculat pentru siguranță.
Pe de altă parte, specialiștii în management cinegetic și carnivore mari - singurii care ar fi trebuit să se exprime pe această temă - spun că nu există niciun motiv pentru a considera ursul brun specie protejată în România, pentru că nu există pericolul de dispariție al acestei specii, ci dimpotrivă, urșii s-au înmulțit peste măsură și oamenii sunt în pericol permanent de a fi atacați, inclusiv cei care merg la serviciu, la școală sau pur și simplu ies din casă. Cei mai vulnerabili sunt copiii și bătrânii, care pot fi atacați oricând în localitățile în care apar urși.
Cote s-au stabilit doar pe hârtie
Cotele stabilite prin lege pentru anul trecut nu au fost îndeplinite, pentru că nu au fost doritori de vânătoare, nefiind admisă vânătoarea „la trofeu”, iar situația este aceeași și anul acesta. Cotele stabilite de ministrul Mediului, Mircea Fechet, prin proiectul de lege din noiembrie 2023 vizau 220 de urși - 140 de exemplare pentru cota de prevenţie şi 80 de exemplare pentru cota de intervenţie. Aceste cote de vânătoare au fost propuse de Comisia pentru Monumentele Naturii din cadrul Academiei Române, după ce tot această comisie a anulat Ordinul anterior, dat de fostul ministru Tanczos Barna, în ultima zi a mandatului său din Guvernul Ciucă. Ordinul anterior prevedea 55 de urși în cota de intervenție și încă 426 în cota de prevenție.
ONG-urile de mediu susțin că de fapt se dorește încurajarea vânătorii, care e o plăcere bolnavă a unora, deși uită să spună cum s-ar putea reduce altfel numărul urșilor care deja nu mai au loc în păduri și ies la vânat prin localități și pe drumuri publice.
„Pentru pădure, vânătoarea are rolul de a menține un echilibru. În spatele acestei activități este managementul cinegetic, de la amenajarea locului de vânătoare, până la relațiile ecosistemice care stau în spatele acestor decizii privitoare la cotele de vânătoare”, explică Ovidiu Ionescu, specialist în management cinegetic, profesor al Facultății de Silvicultură și Exploatări Forestiere din cadrul Universității Transilvania din Brașov.
Potrivit ultimului proiect de lege, pentru anul 2024 a fost stabilită o cotă de prevenție de 426 de exemplare de urs brun, iar alţi 55 de urşi ar trebui să fie „extrași” (adică vânați) pe cota de intervenție - acestea fiind animale care deja au atacat de două sau mai multe ori gospodăriile din zonele locuite de oameni.
Noul proiect de lege se dezbate astăzi, în Parlament, iar dacă va fi votat, vânătorii vor putea, în baza unei taxe, să vâneze urși la fel cum vânează căprioare, iepuri și alte animale sălbatice, pentru că legea transpune ceva ce există deja în regulamentul pentru vânătoare, stabilit tot de Ministerul Mediului, prin Ordonanța nr. 81/2021.
Inițiatorul proiectului de lege este fostul ministru al Mediului Tanczos Barna, proiectul e susținut de actualul ministru, Mircea Fechet, dar cei care scriu textul legii ar putea fie să omită unele aspecte legate de formulare, fie să introducă intenționat anumiți termeni care ar putea determina un vot negativ în Parlament sau ne-ar duce la infringement, dacă s-ar promulga.
Cum au ajuns ONG-urile să decidă în locul Ministerului
Ovidiu Ionescu a mai declarat, pentru Jurnalul, că anul trecut i-a avertizat pe membrii Grupul de lucru pentru carnivore mari din cadrul Ministerului Mediului că se va ajunge foarte curând la înmulțirea atacurilor urșilor și la pierderea de vieți omenești, din cauza neaplicării cotelor de intervenție și de prevenție. Acest grup de lucru a fost modificat în 2016 de fostul ministru Cristiana Pașca-Palmer, prin introducerea a 6 membri din partea ONG-urilor de mediu.
Astfel, ONG-urile au obținut majoritate în Grupul de lucru, apoi au avut și susținerea Comisiei Academiei Române care prin lege trebuie să avizeze orice modificare legislativă. Chiar dacă niciun membru al Comisiei din Academia Română nu e specialist în mamifere mari, această structură poate contrazice ceea ce susțin experții.
Astăzi se dezbate din nou în Parlament legea inițiată de fostul ministru Tanczos Barna pentru aprobarea cotelor de prevenție, pe lângă cele de intervenție care presupun eliminarea urșilor doar după ce au atacat oameni și gospodării. „Trebuie să fie luată o măsură prin aceste cote de prevenție, iar extragerea a circa 500 de exemplare pe an ar duce, în 10 ani, la diminuarea populației de urși și revenirea la o situație de normalitate. Este nevoie de aceste cote de prevenție, pentru a nu se ajunge la eliminarea urșilor doar după ce omoară oameni”, mai spune Ovidiu Ionescu.
Cum se poate evita amenda de la CE
Actualul ministru, Mircea Fechet, este primul din ultimii 8 ani a cerut scoaterea ursului de pe lista speciilor protejate și introducerea mamiferului pe lista celor care se pot vâna, astfel încât să nu mai fie nevoie de fiecare dată de derogări și să nu se mai ajungă la situațiile aberante în care se deschid dosare penale pentru braconaj chiar și atunci când ursul eliminat a ucis un om și atacă salvatorii - ca în cazul recent de pe Jepii Mici.
Toate încercările guvernelor de după 2017 de revenire la normalitate au fost blocate sistematic de Grupul de lucru al ministerului și de Comisia din Academie - aceasta din urmă fiind cea care aprobă orice modificare legislativă, conform OUG nr 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.
„Ordonanța 57 spune că trebuie să se țină cont de Comisia din Academie, dar numai pentru că s-a tradus prost directiva europeană pentru habitate, înainte de aderare, în 2006. Cei care scriu textul de lege trebuie să aibă foarte mare grijă la termenii folosiți, ca să nu ajungem la infringement. Trebuie să fie atenți la formulare: „nivel de intervenție” și „nivel de prevenție”, nu „cotă de vânătoare”, pentru că următorul pas al ONG-urilor va fi să ceară infringement pentru România, sub pretextul că nu respectăm legislația europeană. Dar legea trebuie să fie formulată corect, cu toate argumentele legate de statutul de conservare favorabilă a ursului, conform Directivei «Habitate» care de fapt ne dă posibilitatea să intervenim, iar modul de intervenție nu este reglementat, la nivelul Comisiei Europene”, explică Ovidiu Ionescu.
Vânătorii sunt acuzați de „plăceri bolnave”, deși oamenii sunt cei care devin victimele animalelor.
Asociația Vânătorilor și Pescarilor a trimis un punct de vedere către Parlament, iar președintele executiv al AGVPS va fi prezent la dezbaterile de astăzi, pentru a explica de ce probleme trebuie să se țină cont, pentru evitarea infringementului.
