Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În spațiul public au apărut în ultima perioadă două nume vehiculate pentru a ocupa funcția de președinte ASF, în locul lui Nicu Marcu. Unul este al lui Liviu Voinea, care a fost până recent reprezentant al României la FMI. El nu va prelua însă șefia ASF, urmând să fie trimis ca reprezentant al României la Banca Mondială. Un alt nume este cel al lui Alexandru Petrescu, dar surse din PSD spun că la ora asta nu s-a luat nicio decizie privind candidatul, Alexandru Petrescu fiind o persoană mai puțin cunoscută opiniei publice. El a fost numit în luna iunie în funcția de președinte al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM). În trecut el a mai fost ministru pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat în guvernul lui Sorin Grindeanu și fost ministru al Comunicațiilor în guvernul Vioricăi Dăncilă. El a mai fost director general al Poștei Române, președinte CA la CFR Călători și director executiv al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii.
Cum arată acum împărțirea posturilor
Procedura de desemnare a noilor șefi ai ASF este deja întârziată, în condițiile în care validarea lor de către Parlament avea termen limită data de 15 noiembrie. Este de așteptat ca PSD și PNL să-și anunțe astăzi candidații desemnați, astfel încât miercuri ei să fie audiați de către Comisiile de buget-finanțe și economice reunite ale Camerei Deputaților și Senatului. Potrivit unor surse apropiate negocierilor, PSD ar urma să primească în Consiliul ASF funcția de președinte și un post de vicepreședinte responsabil cu piața de asigurări. La rândul său PNL va primi funcțiile de prim-vicepreședinte și vicepreședinte responsabil cu piața de capital. De asemenea, un post de vice ar urma să primească și USR, acesta fiind responsabil cu piața de pensii.
Demiteri cu scandal la sindicat
La ultima ședință a Biroului Executiv a Sindicatului ASF care a avut loc zilele trecute, fiecare tabără a cerut demiterea celeilalte, dar în urma votului membrilor de sindicat au fost demiși toți cei cinci membri ai conducerii. Acum urmează să se organizeze noi alegeri, dar noua conducere va avea un mandat interimar, de numai șase luni, când sunt prevăzute alegerile la termen.
Prejudicii de imagine închipuite
De fapt, prejudiciile de imagine aduse ASF invocate de tabăra condusă de președinta sindicatului, Mihaela Constantinescu, persoana susținută de președintele ASF, erau fabulații, în condițiile în care aceste documente, publicate de foarte multe ori inclusiv de cotidianul Jurnalul, arătau modul deficitar în care ASF și-a făcut treaba, rezultatul fiind două falimente de răsunet pe piața asigurărilor, cum și-au umflat salariile șefii și angajații etc.
Parlamentarii, indignați de insolența șefei de sindicat
Includerea ASF pe lista entităților care urmau să li se aplice „Ordonanța austerității” a făcut-o pe șefa sindicatului să transmită Guvernului și Parlamentului o scrisoare în luna august cerând scoaterea Autorității de pe listă. „(…) orice act de ingerință, care aduce atingere independenței financiare, periclitează îndeplinirea propriului mandat atribuit prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 93/2012, întrucât aceasta nu ar fi în măsură să dispună, în mod autonom, de resurse financiare suficiente pentru asigurarea activităților de autorizare, reglementare, supraveghere și control ale celor trei piețe financiare nebancare”, se susținea în scrisoarea semnată de Mihaela Constantinescu. Mai mult, în timp ce Guvernul anunța măsuri pentru reducerea cheltuielilor, angajații instituției erau nemulțumiți că anul acesta nu le fuseseră plătite două prime incluse în Contractul Colectiv de Muncă, lucru care s-a întâmplat ulterior. De exemplu, în luna martie angajații ar fi trebui să încaseze prima de performanță pe anul trecut. Anul acesta, prima de performanță nu a mai fost plătită, în urma scandalului izbucnit după falimentul celui mai mare asigurător RCA, compania Euroins România. În fiecare an, la începutul lunii iunie angajații sărbătoresc Zilele ASF, un alt motiv de mare bucurie, pentru că ele înseamnă în primul rând o primă egală cu un salariu. Nici această primă nu a fost plătită la termen, iar sindicaliștii au strâns semnături pentru a acționa în instanță conducerea instituției. În scrisoarea lor, sindicaliștii susțineau că ASF „nu a acordat unele drepturi financiare pentru salariați (cu riscul demotivării personalului), iar o nouă măsură de reducere a salariilor rezultată din venituri și mai scăzute va impacta negativ calitatea resurselor umane deja afectată”. Insolența sindicalistei șefe din ASF a avut însă un efect contrar, după ce a iritat parlamentarii. Premierul avea să anunțe că aceste stipendii imense nu se mai acordă de anul viitor, mai ales că în luna februarie expiră prevederile actualului Contract Colectiv de Muncă.
Contractul Colectiv de Muncă, plin de recompense
Publicarea prevederilor Contractului Colectiv de Muncă a făcut, de altfel, și obiectul unui proces intentat de deputatul Claudiu Năsui conducerii ASF. În final, instanța l-a obligat pe Nicu Marcu să-i transmită deputatului contractul care a fost făcut public de acesta, iar surprizele nu au lipsit. Șefii și angajații Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) primesc 16 salarii anuale. Pe lângă acestea, ei mai beneficiază de pachet gratuit de servicii medicale
- 300 lei pe lună pentru abonamente de fitness & wellness, fonduri de pensii facultative, asigurări de viață/sănătate;
- 8.775 de lei pentru „situații medicale deosebite”;
- 8.500 de lei în cazul decesului unei rude de gradul I;
- cadouri pentru copii cu ocazia zilei de 1 iunie și a sărbătorii Crăciunului;
- vouchere de vacanță;
- tichete de masă;
Pe parcursul mandatului de președinte ASF al lui Nicu Marcu au avut loc două falimente. Falimentul City Insurance, în 2021 și al Euroins în 2023, compania cu cel mai mare număr de clienți din România, 2,5 milioane. Peste 28.000 de euro brut/lună a câștigat președintele ASF în 2022, conform propriei declarații de avere, ceea ce i-a asigurat un venit anual de aproape 340 de mii de euro brut.
1.600 lei net/an se vor mai putea acorda începând cu 1 ianuarie 2024 prin Contractele Colective de Muncă în instituțiile bugetare, cele din subordinea Parlamentului și companiile de stat.
Presiuni pentru anchetarea ziariștilor
Mihaela Constantinescu a fost una dintre persoanele care au cerut, în numele sindicatului, să fie anchetați mai mulți salariați suspectați că ar oferi presei informații din interior, dar și ziariștii care au publicat aceste informații, pe lista neagră figurând și ziariști de la Jurnalul. Surse din interiorul ASF declarau la acea vreme pentru Jurnalul că demersul Mihaelei Constantinescu era de fapt inițiat de președintele Nicu Marcu care voia, în primul rând, să-i elimine pe contestatarii săi din interiorul instituției. În ultimul timp ea a fost acuzată de mai multe ori că a inițiat unele demersuri fără a avea acordul Biroului Executiv al Sindicatului ASF.
Cât au costat falimentele
Euroins România este ultima mare companie de asigurări care a rămas fără autorizație în România și ulterior a intrat în faliment. În ultimii opt ani nu mai puțin de patru lideri ai pieței de asigurări RCA, cea mai mare din România, au dat faliment, iar acest lucru a avut ca efect creșterea mai puternică a prețurilor pentru polițele RCA.
Primul mare faliment a fost al companiei Astra Asigurări în 2015, decizia rămânând definitivă în 2016. Cu peste 2,5 milioane de polițe RCA emise, falimentul Astra Asigurări a lăsat în seama Fondul de Garantare a Asiguraților plăți sub formă de despăgubiri de peste 550 de milioane de lei.
Al doilea faliment, tot în 2016, a fost cel al companiei Carpatica Asig. Cu aproape 940.000 de polițe RCA emise, falimentul ei a obligat Fondul de Garantare a Asiguraților să plătească despăgubiri de aproximativ 490 milioane de lei. Cel de-al treilea faliment major pe piața asigurărilor a fost cel al companiei City Insurance, în 2022. Cu circa trei milioane de polițe emise în momentul în care i s-a ridicat autorizația de funcționare în noiembrie 2021, falimentul ei a obligat Fondului de Garantare a Asiguraților să plătească despăgubiri de peste 800 milioane de lei. Este considerat cel mai mare faliment din asigurări.
În ceea ce privește societatea Euroins România, căreia în martie 2023 ASF i-a ridicat autorizația de funcționare, iar ulterior a intrat în faliment, plățile FGA au depășit deja 663 milioane de lei.
