Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Autostrada Bucureşti – Ploieşti ar putea fi extinsă la trei benzi. CNADNR a achiziţionat deja terenul pentru lucrări şi va negocia cu firmele constructoare pentru extinderea lucrărilor.
Autostrada Bucureşti – Ploieşti ar putea fi extinsă la trei benzi. CNADNR a achiziţionat deja terenul pentru lucrări şi va negocia cu firmele constructoare pentru extinderea lucrărilor.
Lucrările la Autostrada Bucureşti – Ploieşti continuă acolo unde terenul este în proprietatea Companiei de Drumuri, iar terenul expropriat pentru realizarea a cîte două benzi pe sens este suficient şi pentru realizarea a trei benzi pe sens, ne-a explicat Ştefan Szobotka, directorul de comunicare al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Mai mult, acesta susţine că lărgirea la trei benzi pe sens a autostrăzii nu implică modificări ale studiului de fezabilitate, ci numai costuri suplimentare reprezentate de costul efectiv al lucrării. “Vom discuta cu firmele care au cîştigat licitaţia pentru realizarea celor două tronsoane din Autostrada Bucureşti – Ploieşti cu privire la pretenţiile pe care le au pentru realizarea a cîte trei benzi pe sens. Nu dorim să facem a treia bandă cu alte firme, ca după finalizarea lucrării să iasă discuţii”, ne-a explicat Szobotka. Acesta susţine că realizarea a trei benzi pe sens este necesară deoarece cifrele de trafic au dus la această situaţie. “Zilnic trec cîte 50.000 de maşini pe şoseaua de centură şi pe DN1, Bucureşti – Ploieşti. De la kilometrul 45 se va face legătura cu autostrada spre Moldova, Focşani”, a spus Szobotka.
MEDIU. Reprezentanţii CNADNR susţin că aveau toate avizele de mediu pentru realizarea Autostrăzii Bucureşti – Ploieşti încă de la începutul anului trecut, însă din cauza declarării pădurii Surlari ca sit Natura 2000 au apărut unele probleme. “Neînţelegerea a apărut între luna ianuarie 2007, cînd am obţinut avizul de defrişare, şi octombrie 2007, cînd a fost declarată zona ca sit Natura 2000. Este o chestiune de timp pînă la emiterea unui nou aviz de defrişare. Din suprafaţa totală a ariei protejate, suprafaţa de pădure afectată de trecerea autostrăzii reprezintă un procent foarte mic, de circa 0,06%”, ne-a declarat Ştefan Szobotka.
Citește pe Antena3.ro
ACUZAŢII. Reprezentanţii CNADNR susţin că nu pot realiza studiul de impact asupra mediului, cerut de Agenţia de Protecţie a Mediului Ilfov, decît în baza unor documente de la Societatea Ornitologică Română. Aceste documente au fost solicitate de cei de la CNADNR încă din februarie 2007, însă nu au fost primite nici azi. “În conformitate cu Ordonanţa de Urgenţă nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, propunerea de instituire a regimului de arie naturală protejată se face pe baza documentaţiei care trebuie să cuprindă: studiul de fundamentare ştiinţifică, documentaţia cadastrală cu limitele ariei naturale protejate şi avizul Academiei Române”, au transmis reprezentanţii CNADNR.
Proces cu Uniunea Europeană
Conducerea Eco-Civica împreună cu şeful Societăţii Ornitologice din România, care a şi propus declararea zonei ca sit Natura 2000, nu se vor lăsa influenţaţi uşor. “Noi sîntem hotărîţi să-i reclamăm la UE. Acel sit este protejat de legislaţia europeană, iar dacă autorităţile române emit un aviz de defrişare pentru o parte din această zonă, vor încălca legea comunitară”, ne-a explicat Niculae Rădulescu Dobrogea, preşedintele organizaţiei neguvernamentale Eco-Civica. “O să iasă un scandal grozav din cauza defrişării unei zone protejate de legislaţia europeană. Nu ai voie să tai pădurea în perioada în care păsările se cuibăresc. Asta este o lege cunoscută în toată lumea. Ceea ce vor ei să facă la Surlari este inacceptabil. Suprafaţa de defrişat va fi cu mult mai mare de 4,2 hectare, deoarece acolo se va intra cu utilaje mari, va fi şantier. Cu certitudine utilajele distrug colateral alte 4 hectare, ceea ce va face ca suprafaţa afectată să fie de circa 8 hectare, pe puţin. Autorităţile nu sînt conştiente că prin avizele pe care le emit siluiesc natura în fiecare zi”, a explicat Dobrogea. Acesta susţine că UE poate sancţiona pe cel care defrişează o zonă protejată de legislaţia europeană cu sume cuprinse între 100.000 euro şi 400.000 de euro pe zi pînă la refacerea zonei sau măsuri compensatorii pe măsură.
Bani
Conform contractului semnat în 2006 de reprezentanţii CNADNR cu consorţiul alcătuit din Spedition UMB, Euro Construct Trading ’98 şi Pa&Co Internaţional, care realizează lucrarea Moara Vlăsiei-Ploieşti, valoarea lucrărilor era de 200 de milioane de euro. Deoarece firma Search Corporation, care a realizat studiul de fezabilitate a recomandat utilizarea de balast în loc de pămînt, consorţiul a solicitat suplimentarea sumei cu 30 de milioane euro. Mai mult, fiecare schimbare survenită pe parcursul lucrărilor se va plăti separat de contractul semnat în 2006.
elena.stan@jurnalul.ro
