Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un proiect de lege depus în Parlament propune declararea drept obiectiv de investiții de interes național și de utilitate publică a viitoarei „Autostrăzi a Dacilor”, un drum de mare viteză care ar urma să lege Deva de Petroșani, prin Simeria, Călan, Hațeg și Bănița.
Propunerea legislativă înregistrată, marți, la Senat, chiar înainte de vacanța parlamentară, este inițiată de Anamaria Gavrilă, deputat POT, și semnată de încă cinci colegi de partid, și vizează „aprobarea unei investiții esențiale în infrastructura rutieră a județului Hunedoara”, și anume „Autostrada Dacilor”.
Inițiatorii țin chiar să sublinieze că nu este vorba doar despre construirea unei autostrăzi, ci despre o măsură menită să ofere o alternativă economică unei regiuni profund afectate de închiderea mineritului.
„Crearea unei conexiuni rutiere rapide nu reprezintă doar un obiectiv de infrastructură, ci o măsură compensatorie de echitate socială”, se arată în expunerea de motive.
Lipsa infrastructurii rutiere ține investitorii departe
Motivarea inițiativei pleacă de la o realitate greu de contestat: Valea Jiului traversează cea mai dificilă perioadă din istoria sa economică după prăbușirea mineritului.
„Microregiunea Valea Jiului, formată din șase localități (Petroșani, Petrila, Aninoasa, Vulcan, Lupeni și Uricani), traversează de peste trei decenii un declin economic structural sever. Acest declin are ca și cauză directă procesul de restructurare și închidere a activității extractive a huilei în județul Hunedoara, numărul locurilor de muncă din sector scăzând de la peste 51.000 în anul 1991 la doar aproximativ 2.900 în prezent”, conform expunerii de motive.
În plus, angajamentele României privind tranziția energetică presupun închiderea definitivă a minelor și a capacităților energetice pe cărbune în perioada 2030-2032, ceea ce ar putea duce la dispariția altor aproximativ 5.550 de locuri de muncă.
Iar lipsa unei conexiuni rapide cu rețeaua de autostrăzi ține investitorii departe de Valea Jiului și împiedică dezvoltarea unor activități economice alternative, susțin autorii proiectului, subliniind că Valea Jiului are nevoie de investiții în infrastructură.
Ce prevede proiectul de lege
Concret, prima măsură prevăzută în proiectul legislativ este aprobarea oficială a investiției și stabilirea traseului viitoarei autostrăzi. Astfel, investiția este declarată „de interes național și de utilitate publică” și va avea traseul „Deva – Simeria – Călan – Hațeg – Bănița – Petroșani (Valea Jiului)”. De asemenea, documentul stipulează că exproprierile necesare acestui obiectiv de investiții vor fi făcute „în regim de urgență”, potrivit legislației aplicabile marilor proiecte de infrastructură.
Întreaga responsabilitate va cădea asupra Guvernului și Ministerului Transporturilor, Executivul urmând să găsească finanțarea.
Conform documentului, autostrada ar urma să fie construită din fonduri europene nerambursabile, bani de la bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor, dar și din alte surse legal constituite. În plus, Guvernul este obligat să includă investiția în documentele strategice și în programele de finanțare pentru infrastructura de transport.
Proiectul obligă Ministerul Transporturilor ca, în maximum 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii, să înceapă licitația pentru Studiul de Fezabilitate și Proiectul Tehnic. Abia după finalizarea acestor documente, Guvernul va aproba indicatorii tehnico-economici prin hotărâre.
Practic, Parlamentul nu va aproba construirea efectivă a autostrăzii, ci demararea procedurilor administrative care ar putea duce, peste câțiva ani, construirea unei autostrăzi. Iar parlamentarii ar urma să voteze un obiectiv fără măcar să aibă idee de valoarea investiției.
Textul legii include, de asemenea, obligația organizării unor consultări cu autoritățile locale, sindicatele, patronatele și organizațiile neguvernamentale. În plus, documentația tehnică trebuie să conțină măsuri privind impactul asupra forței de muncă, protecția mediului și conectarea viitoarelor parcuri industriale la autostradă.
Deși este vorba despre un mare proiect de infrastructură, deocamdată nu știe, nici măcar estimativ, cât va costa „Autostrada Dacilor”. „Sumele exacte și indicatorii valorici finali vor fi determinați prin Studiul de Fezabilitate”, spun inițiatorii în expunerea de motive.
Ca termen de execuție, proiectul prevede „4 ani de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor pentru ultimul lot adjudecat”.
De ce autostrada este vitală pentru această zonă
Autorii proiectului amintesc că, în prezent, singura legătură rutieră importantă cu această regiune a țării este DN66, „un drum suprasolicitat”, cu numeroase sectoare montane dificile.
„Cea mai apropiată autostradă (Al) se află la o distanță de aproximativ 80 km (peste 70 de minute de parcurs de la Petroșani), afectând timpii de transport de marfa și descurajând investitorii. Infrastructura feroviară (Linia 202 Simeria-Filiași) operează cu restricții majore de viteză din cauza uzurii, o călătorie către București durând minimum 6,5 ore, iar către Cluj-Napoca peste 5,5 ore”, arată inițiatorii, în expunerea de motive, precizând că realizarea noii autostrăzi „va asigura separarea fluxurilor de trafic greu de cel local, sporind exponențial siguranța rutieră pe coridorul Deva - Petroșani”.
Turismul cultural, noul motor economic pentru zonă
Noua autostradă ar putea transforma fostele platforme miniere în zone atractive pentru investiții private, afirmă autorii proiectului. În același timp, traseul ar conecta mai multe obiective turistice importante.
„Obiectivul va conecta pe un singur coridor rapid un patrimoniu istoric universal de excepție: cetatea dacică de la Bănița (sit UNESCO), Sarmizegetusa Regia, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Geoparcul Dinozaurilor din Țara Hațegului și Castelul Corvinilor, transformând turismul cultural într-un motor economic alternativ sustenabil”, se precizează în expunerea de motive.
Potrivit inițiatorilor, proiectul respectă cerințele europene privind protecția mediului, traseul fiind ales astfel încât să evite principalele arii naturale protejate.
Chiar dacă va fi adoptată de Parlament, ar putea să dureze foarte mulți ani până când noua autostradă va deveni realitate. Legea stabilește doar termenul pentru lansarea studiului de fezabilitate, neexistând și o dată pentru începerea construcției, iar în practică studiile, avizele, licitațiile și eventualele contestații pot dura ani înainte de deschiderea șantierelor. În plus, proiectul va trebui să treacă prin toate procedurile de evaluare a impactului asupra mediului și prin procesul de expropriere, etape care au întârziat numeroase alte proiecte majore de infrastructură.
Citește pe Antena3.ro
