Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Producția de plastic a crescut de peste 200 de ori din 1950 și este pe cale să se tripleze în următorii ani, ajungând la peste un miliard de tone, anual, până în 2060, arată un studiu publicat, ieri, în prestigioasa revistă The Lancet. O echipă internațională de experți avertizează că, în prezent, plasticul reprezintă un „pericol grav, în creștere și subestimat” pentru sănătatea umană, provocând boli și decese de la naștere până la bătrânețe.
Cu puțin timp înaintea celei de-a șasea și, probabil, ultimei runde de negocieri între țări pentru un tratat global al Organizației Națiunilor Unite (ONU) privind plasticul, un grup internațional de cercetători a cerut, în cea mai recentă ediție a revistei The Lancet, o vigilență mai mare și reglementare pentru a reduce impactul poluării cu plastic asupra sănătății și a anunțat un nou proiect pentru a urmări acest impact.
„Materialele plastice sunt un pericol grav, în creștere și subestimat pentru sănătatea umană și planetară. Materialele plastice provoacă boli și decese de la copilărie până la bătrânețe și sunt responsabile pentru pierderi economice legate de sănătate care depășesc 1,5 trilioane de dolari anual”, arată experții în analiza publicată ieri, subliniind că aceste efecte sunt resimțite disproporționat de populația cu venituri mici și cu risc.
Sub 10% din plasticul produs este reciclat
Motorul aceste „crize a plasticului” este o accelerare vertiginoasă a producției de plastic, care a crescut de peste 200 de ori din 1950, dar și a poluării cu aceste materiale, pe fondul gradului foarte scăzut de reciclare. Se estimează că, în prezent, circa 8 miliarde de tone de deșeuri de plastic poluează planeta.
Mai exact, spun experții, producția a crescut „de la două megatone (Mt) în 1950, la 475 Mt în 2022, care se preconizează că va fi de 1.200 Mt până în 2060. Poluarea cu plastic s-a înrăutățit, iar 8000 Mt de deșeuri de plastic poluează acum planeta. Mai puțin de 10% din plastic este reciclat”.
Deși plasticul are multe utilizări importante, cea mai rapidă creștere a fost în producția de materiale plastice de unică folosință, cum ar fi sticlele de băuturi și recipientele pentru fast-food.
Materialele plastice - inclusiv microplasticele și substanțele chimice din plastic - pun în pericol oamenii și planeta în fiecare etapă din ciclul lor de viață, se arată în raport, de la extracția combustibililor fosili din care sunt fabricate, până la producție, utilizare și eliminare.
Specialiștii au trecut în revistă și dovezile actuale despre modul în care plasticul afectează sănătatea:
● Principalul factor care determină agravarea efectelor nocive ale materialelor plastice este creșterea continuă a producției globale de plastic de la an la an.
● Emisiile în aer la producția plasticului includ particule în suspensie (PM2,5), dioxid de sulf și oxizi de azot, precum și substanțe chimice periculoase la care sunt expuși lucrătorii din acest domeniu.
● Producția de plastic este un factor important al schimbărilor climatice, eliberând multe gaze cu efect de seră în atmosferă.
● Substanțele chimice din plastic sunt responsabile pentru multe daune. Există dovezi puternice că aceste substanțe chimice dăunează sănătății în toate etapele vieții umane, copiii încă nenăscuți și copiii mici fiind deosebit de vulnerabili.
● Există o mare lipsă transparență și de informații cu privire la chimicalele prezente în materialele plastice, volumele lor de producție, utilizările și toxicitatea, având în vedere că 75% dintre aceste substanțe nu au fost niciodată testate pentru siguranță.
● Microplasticele au fost găsite în țesuturile umane și în fluidele corporale și sunt legate de boli de inimă și AVC, însă sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege amploarea efectelor asupra sănătății.
● Se estimează că 57% din deșeurile de plastic sunt arse în aer liber - o sursă majoră de poluare a aerului în țările cu venituri mici și medii.
● Deșeurile de plastic pot oferi un habitat pentru țânțari pentru a-și depune ouăle și pentru creșterea microorganismelor, contribuind la răspândirea unor boli contagioase grave și la creșterea rezistenței antimicrobiene.
Experții atrag atenția că reciclarea nu este suficientă și că problema plasticului necesită măsuri drastice și globale.
The Lancet lansează, în această lună, The Lancet Countdown on Health and Plastics, o inițiativă independentă de monitorizare globală axată pe impactul materialelor plastice asupra sănătății.
Raportul vine înaintea ultimei runde de negocieri pentru un tratat global privind reducerea poluării cu plastic, în care peste 100 de țări susțin o limitare a producției, în timp ce statele petroliere, precum Arabia Saudită, se opun. Reprezentanții statelor membre ale ONU se vor întâlni la Geneva, Elveția, în perioada 5-14 august.
Peste 16.000 de chimicale, utilizate în fabricarea plasticului
Cercetătorii au găsit peste 16.000 de substanțe chimice în materialele plastice, anunța, anul trecut, Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie. Deși datele anterioare ale Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) arătau că au fost identificate 13.000 de substanțe chimice utilizate în fabricarea plasticului, un nou raport internațional (PlastChem), publicat în 2024, relevă că numărul real este, de fapt, mai mare de 16.000, iar una din patru substanțe chimice din plastic este periculoasă pentru sănătate și mediu. Multe dintre aceste chimicale sunt asociate cu probleme de sănătate grave precum avorturi spontane, cancer infantil, tulburări de fertilitate și afecțiuni cardiace.
Principalele constatări ale noului raport:
- cel puțin 4.200 de substanțe chimice din plastic (circa 26% din total) prezintă un pericol pentru sănătate și/sau mediu;
- 400 dintre substanțele chimice care îi îngrijorează pe cercetători se găsesc în toate tipurile de materiale plastice, inclusiv în ambalajele din plastic pentru alimente, însă toate materialele plastice pot elibera substanțe chimice periculoase;
- pentru a face materialele plastice mai sigure, sunt necesare noi metode de reglare a substanțelor chimice, iar acest lucru include identificarea substanțelor chimice periculoase și reglementarea grupurilor periculoase de substanțe chimice din plastic.
Anual, consumăm până la 52.000 de particule de microplastic, conform estimărilor specialiștilor. Deși această cifră a fost contestată, este demonstrat că microplasticele pătrund în corpul uman în cantități semnificative - fie prin alimentație, lichide sau prin aerul respirat. Acestea au fost descoperite în fluide corporale precum sânge, salivă, spută și lapte matern, dar și în organe precum ficatul, rinichii, splina, plămânii, placenta, creierul și oasele.
Citește pe Antena3.ro
