"Băieţii deştepţi" iau Proprietatea

ATRACŢIE ● Profitul net al Fondului creşte substanţial
"Băieţii deştepţi" cumpără de zor acţiuni la Fondul Proprietatea. De la începutul anului, fondul are cu o treime mai puţini acţionari, dar participaţiile acestora s-au dublat.

ATRACŢIE ● Profitul net al Fondului creşte substanţial
"Băieţii deştepţi" cumpără de zor acţiuni la Fondul Proprietatea. De la începutul anului, fondul are cu o treime mai puţini acţionari, dar participaţiile acestora s-au dublat.

Profiturile realizate de companiile de top din industria şi sistemul energetic românesc se vor scurge în conturile "băieţilor deştepţi" de la Fondul Proprietatea. Creat în 2005 ca instrument de despăgubire de către stat pentru cei care nu îşi mai pot recupera bunurile confiscate de comunişti, Fondul Proprietatea se concentrează în mîinile cercurilor de interese, pierzîndu-şi chiar scopul pentru care a fost creat. Astfel, dacă la începutul anului fondul avea 3.028 de persoane private care controlau 11,26%, în decursul acestui an numărul de acţionari s-a redus cu o treime concomitent cu dublarea procentului de titluri deţinute. La data de 9 iunie 2008, acţionarii persoane private erau 2.113, iar deţinerea lor era de 17,7% din capitalul fondului, celelalte acţiuni fiind deţinute de Ministerul Economiei şi Finanţelor. Concentrarea a crescut susţinut în ultimele luni, astfel că la data de 8 iulie numărul de acţionari ajunsese la 2.207, dar care controlau 18,9%, conform datelor publicate de instituţie. La 28 iulie, peste 300 de acţionari îşi vînduseră "băieţilor deştepţi" acţiunile la Fondul Proprietatea, la acea dată 1.891 de persoane avînd 19,51% din acţiuni. Ieri, 3 septembrie, site-ul fondului arăta 1.970 de "proprietari" care deţineau exact 20%.

INTERESE. "Fondul Proprietatea este o a doua naţionalizare", declara anul trecut, în luna mai, Cristian Sima, preşedintele societăţii de brokeraj WBS, cu ocazia unui tîrg bursier. La acea dată, Sima preciza că, prin faptul că FP nu este listat la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), despăgubiţii nu îşi pot exercita dreptul de proprietate şi practic au doar nişte hîrtii fără valoare. Ulterior, în urma presiunii exercitate de cei care doreau să îşi recupereze paguba efectuată de regimul comunist, de la 28 ianuarie 2008, acţionarii fondului îşi pot vinde participaţiile în mod direct, fără a mai fi necesară listarea la bursă. Ceea ce a făcut cale liberă pentru concentrarea acţiunilor. Chiar pe forumul FP se găsesc anunţuri de tipul "vînd acţiuni la fond preţ per acţiune 0,9 – 1 RON, uşor negociabil şi drepturi litigioase pe Legea 10 la un imobil, preţ de piaţă al imobilului 2.000.000 euro" sau "vînd 4.013.000 acţiuni la Fondul Proprietatea". Ceea ce a făcut ca specula cu titluri ale Fondului Proprietatea să înflorească, despăgubiţii ajungînd să vîndă cu 30%-60% mai ieftin, adică ieşind în pierdere doar ca să apuce să vadă vreun ban, la trei ani de la crearea fondului.

ÎNTÎRZIERE. Deşi în telenovela listării se anunţase iniţial că FP va ajunge la bursă în 2007, apoi în 2008, ultima dată avansată de autorităţi este 2010, iar pînă acum nu a fost ales nici măcar administratorul fondului. Ceea ce ar însemna ca despăgubiţii să aştepte cinci ani de la crearea FP pentru a beneficia de preţuri relativ corecte pentru acţiunile deţinute. Surse din piaţa de capital ne-au declarat că numărul mic de societăţi din portofoliul fondului listate la bursă ar face ca acţiunile sale să fie încă subevaluate cînd FP se va tranzacţiona. Deşi Guvernul a promis listările Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, a Complexului Energetic Craiova, nici una dintre acestea nu a ajuns pe bursă. Ultimele companii listate de stat sînt monopolurile Transelectrica şi Transgaz.

Cum ajungerea pe BVB este încă îndepărtată, statul oferă celor deposedaţi posibilitatea de a opta pînă la 20 septembrie pentru acţiuni Transgaz la valoarea de 235,6657 lei pe titlu, cu 22% în pierdere pentru despăgubiţi, deoarece ieri acţiunea valora 194 de lei.  
Foştii proprietari pot opta pentru încasarea în numerar a cel mult 500.000 de lei din sumele cuvenite, restul sumelor urmînd a fi înapoiate sub formă de acţiuni la FP sau Transgaz.

Acţionari din umbră

Sorin Ovidiu Vîntu declara în urmă cu doi ani într-un interviu că "în şase luni, aşa cum este conceput Fondul Proprietatea, preiau controlul asupra lui (... ) Mai există şi alţii care pot face asta, mai lent ca mine, dar o pot face. Unii au şi început. Dacă m-aş alia cu ei, atunci nu-mi mai trebuie o jumătate de an, ci o lună. Într-o lună îmi pun Fondul Proprietatea în poală", spunea Vîntu. Iar miza nu este profitul din specula făcută cu acţiuni, cît controlul unor pachete foarte mari de acţiuni la companii importante din economia naţională. Societatea are active de 4 miliarde de euro şi deţine participaţii la crema industriei şi energiei din România: 20,11% din Petrom va ajunge la 20% din Nuclearelectrica de la 9,48%, cît are acum, 19,94% din Hidroelectrica, 13,4% din Transelectrica, 14,9% din Transgaz, 14,99% din Romgaz, 9,9% din Alro, 7,69% din Azomureş, importante pachete din distribuţiile de energie electrică şi gaze naturale sau transporturi. Iar cele 88 de participaţii şi-au dovedit din plin valoarea. Dacă în 2006 a avut un profit net de 72,81 milioane de lei, în 2007 acesta a crescut de 4,3 ori, pînă la 313,1 milioane de lei. Sumă care a fost depăşită din primul semestru al lui 2008, cînd profitul net a fost de 315,47 milioane de lei.