Băncile străine susţin subsidiarele din România. Cel puţin declarativ

Reafirmarea angajamentelor băncilor străine cu operaţiuni în România de a susţine subsidiarele din ţară, împreună cu programul multilateral de finanţare, vor ajuta piaţa bancară să suporte mai uşor criza, vor reface încrederea investitorilor şi permit revenirea la creştere economică, potrivit CE.

În urma efectelor negative ale crizei financiare globale asupra economiei României, autorităţile române au solicitat susţinerea balanţei de plăţi de către Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană. La finanţare mai participă Banca Mondială, BERD, BEI, IFC şi MIGA, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.
Succesul programului de reformă macroeconomică şi sustenabilitatea balanţei de plăţi depind într-o măsură semnificativă de implicarea băncilor străine în România.

ANGAJAMENTE
La 26 martie, băncile mamă a nouă mari bănci cu operaţiuni în România, respectiv Erste Group Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, UniCredit Group, Société Generale, Alpha Bank, Volksbank, Piraeus Bank, au declarat la Viena că vor menţine expunerea pe piaţa din România şi vor majora, dacă va fi nevoie, capitalul subsidiarelor.

De la reuniunea de la Viena, Banca Naţională a României a efectuat teste de stres, rezultatele au fost discutate cu băncile, concluziile confirmând că sunt bine capitalizate şi au un nivel suficient de lichidităţi.

În urma discuţiilor de la Bruxelles, care au avut loc marţi, cele nouă bănci mamă au convenit să semneze, în maxim 30 de zile, perioadă în care înţelegerile vor primi aprobarea formală a fiecărui board, scrisori de angajament individuale cu Banca Naţională a României privind menţinerea liniilor de finanţare la nivelul din martie.

Aceste angajamente, care includ majorarea, pentru precauţie, a ratei de adecvare a capitalului de la 8% la 10% pe toată durata programului, împreună cu pachetul de finanţare internaţională, vor permite sistemului bancar să suporte mai uşor criza, vor contribui la refacerea încrederii investitorilor şi vor orienta economia pe un trend de creştere sustenabil, se mai arată în comunicat.

FĂRĂ SANCŢIUNI
Scrisorile de angajament cu băncile-mamă nu presupun sancţiuni în cazul neîndeplinirii prevederilor, pentru că ar încălca legislaţia comunitară, care garantează libera circulaţie a capitalurilor, a declarat prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu. 

„Aceste documente au un caracter voluntar, cu putere efectivă, dar nu reprezintă un document cu caracter de lege, pe care dacă îl încalci atrage răspunderi şi sancţiuni. Nu cred, însă, că bănci mari, serioase din Europa, odată ce au semnat, nu-şi vor respecta angajamentele", a spus Georgescu, la Forumul Financiar Central şi Sud-Est European, organizat de Forum Invest.

Economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, afirmase că înţelegerile cu băncile-mamă, chiar dacă sunt sub forma unor scrisori de angajament semnate, reprezintă doar un gentlemen's agreement. "Atât timp cât ai liberalizare totală a contului de capital, nu poate fi o impunere legală de a nu scoate nişte bani din ţară", a explicat Lazea.

DIALOG
Senatului, liderul PSD, Mircea Geoană, a declarat că tentaţia de repatriere a capitalului din băncile din România trebuie inhibată prin dialog, el subliniind că nu crede în "versiunile haiduceşti" de abordare a relaţiei cu acestea. "Va trebui să găsim o formulă prin care să putem să determinăm, printr-un dialog uneori poate ceva mai tranşant cu băncile comerciale din România, repornirea creditării. Cred că această tetaţie de a repatria capitalul din băncile româneşti ar trebui inhibată printr-un dialog, în primul rând, şi apoi să încercăm repornirea creditării pentru economia reală. Nu cred în versiuni mult prea haiduceşti", a spus Geoană.

Întrebat cum comentează introducerea taxei "Robin Hood", preşedintele PSD a precizat că aceasta reprezintă un "instrument de ultim resort". "Dacă se ajunge acolo, însemnă că eşti în stare de răboi cu sistemul bancar din România. Nu suntem în stare de război, ci într-o stare de colaborare", a spus Geoană.

El a arătat că trebuie încurajată repornirea creditării şi descurajată repatrierea de profit. "Cred că varianta haiducească este ultima soluţie şi, de obicei, nici nu prea dă rezultate",a adăugat Geoană.
Preşedintele Senatului a apreciat că fenomentul cel mai grav este reprezentat de o plecare masivă a capitalului străin din Europa Centrala şi de Răsărit.