Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Autorităţile române vor să utilizeze cea de-a doua tranşă a banilor de la FMI, în valoare de circa 1,9 miliarde de euro, pentru finanţarea deficitului bugetar. Guvernanţii vor ca tranşa să nu mai intre în rezerva BNR pentru asigurarea unui tampon de siguranţă.
Guvernul şi Banca Naţională a României (BNR) poartă discuţii "la nivel tehnic"cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI) pentru a primi permisiunea să utilizeze cea de-a doua tranşă din împrumut pentru acoperirea deficitului bugetar. "În final, banii de la FMI vor ajunge tot la BNR. Dacă Ministerul Finanţelor va cheltui această tranşă pe plan intern, va vinde valuta către BNR şi va lua lei, iar moneda străină va intra în rezervă. Dacă Finanţele vor utiliza banii pe plan extern, va scuti rezerva BNR de anumite plăţi externe", a spus guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
El a arătat că o asemenea operaţiune nu va avea efect inflaţionist, chiar dacă presupune o emisiune de monedă. "În contextul actual, reluarea creşterii economice implică un dozaj de injecţie monetară, bine cântărit, gradual, în economia românească. Atunci impactul nu va fi inflaţionist, ci de susţinere a creşterii economice", a spus Isărescu. Acesta a mai adăugat că se aşteaptă ca Ministerul Finanţelor să nu vândă imediat valuta încasată, pe care ar fi bine s-o folosească ca un fond tampon. "Nici Ministerul Finanţelor nu se va grăbi să vândă toată valuta pe care o încasează, pentru că un stoc de valută la Finanţe este cel mai puternic argument ca ratele de dobândă la titluri de stat să se apropie de noi şi băncile să vadă mult mai modest avantajul în cumpărarea titlurilor de stat", a mai opinat Isărescu. Potrivit memorandumului tehnic de înţelegere la acordul cu FMI, instituţia ar trebui să vireze cea de-a doua tranşă, de 1,718 miliarde Drepturi Speciale de Tragere (circa 1,9 miliarde euro) în luna septembrie, în funcţie de rezultatele primei evaluări şi a performanţelor economice până la jumătatea anului.
CHELTUIELI MARI
Cheltuielile bugetare cu salariile şi bunurile au crescut în prima jumătate a anului, a spus Isărescu, care a subliniat că este necesară o dezbatere publică mult mai serioasă în ceea ce priveşte structura acestora. "Dezbaterea publică merge şi acum pe mărirea deficitului bugetar, dar mi se pare o dezbatere publică mult mai serioasă pe structura cheltuielilor bugetare. Constatăm că după primele şase luni singurele care au crescut au fost cele salariale şi de bunuri. Dezbaterile relevă că există o multitudine de legi care fac ca orice mişcare a cheltuielilor bugetare să fie extrem de greoaie. O asemenea reformă va lua mult timp, va fi dureroasă, dar este absolut necesară", a afirmat guvernatorul BNR. În primul semestru al anului, veniturile la bugetul general consolidat au scăzut cu 5,1%, comparativ cu perioada similară din 2008, de la 81,39 miliarde de lei la 77,27 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au urcat cu 5,6%, de la 86,79 miliarde de lei la 91,65 miliarde de lei.
OCHII PE CURS
Banca Naţională a României acţionează pentru oprirea ajustării economiei prin descurajarea deprecierii cursului. "Din punctul nostru de vedere oprim această ajustare pentru că noi descurajăm deprecierea cursului. De ce s-ar deprecia când ai o ajustare de deficit la jumătate şi investiţii străine peste acesta (....) Parcă n-aş încuraja nici o apreciere de curs", a spus Isărescu. Acesta a explicat că nu ar opta pentru o revenire imediată pe apreciere în condiţiile în care exportatorii vor avea nevoie de o perioadă de stabilitate a cursului pentru a-şi putea face planurile de afaceri.
