Bani publici aruncaţi pe hărtii

Miliarde de lei vechi din bugetul de stat au fost aruncate de Ministerul Transporturilor in ultimii şapte ani pe studii de fezabilitate pentru drumuri şi autostrăzi, care insă nu au mai fost construite.


Vestea rea este că studiile plătite din bugetul de stat sunt valabile doar trei ani, după care trebuie reactualizate. Acum, pentru construcţia respectivelor drumuri, este nevoie de alţi bani, luaţi tot din buget. Fiecare ministru nou-venit la conducerea Transporturilor a schimbat lista priorităţilor, iar strategia de modernizare a drumurilor naţionale şi construcţia de autostrăzi a cam rămas in urmă. Aşa se face că, deşi au fost realizate studii de fezabilitate pentru diferite autostrăzi sau drumuri naţionale, care au costat miliarde de lei vechi, in prezent este nevoie ca acestea să fie reactualizate. "Avem studii de fezabilitate realizate incă din 2000, de cănd la conducerea ministerului era Miron Mitrea. De exemplu, pentru autostrada Bucureşti - Braşov, studiul realizat in anul 2000 nu a mai fost valabil şi a fost nevoie de reactualizarea lui. Un studiu de fezabilitate este valabil trei ani, după care, dacă nu au fost bani pentru realizarea proiectului, se reactualizează", a explicat Mariana Capră, director adjunct tehnic in cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din Romănia (CNADNR).


COSTURI. Nerealizarea in perioada de valabilitate a proiectelor pentru care se realizează studii de fezabilitate inseamnă cheltuieli suplimentare pentru CNADNR şi intărzierea lucrărilor. "Dacă nu implementezi la timp proiectul pentru care ai deja studiul pentru reactualizare se plăteşte maxim 50% din valoarea totală, iniţială. Intre timp, cresc preţurile materialelor de construcţie şi cel mai important, ceea ce reprezintă cea mai mare parte a costurilor suplimentare, creşte preţul terenurilor. De exemplu, in 2000, preţul unui hectar de teren din zona unde se va realiza autostrada Bucureşti - Braşov era de 5 euro, iar acum este de 40 de euro", a spus Mariana Capră. Din 2000 şi pănă acum au fost cheltuiţi 9,5 milioane de lei noi pentru reactualizarea a opt studii de fezabilitate. Această sumă reprezintă circa 50% din suma alocată plătită iniţial pentru realizarea studiilor, adică 19 milioane de lei (5,7 milioane euro). Aceşti bani au fost alocaţi din bugetul de stat.


PROBLEME. In timp ce drumurile ce trebuie construite cu bani de la bugetul de stat intămpină tot felul de greutăţi, europenii lucrează ca la carte. Proiectele realizate de CNADNR cu fonduri ISPA sau cu bani de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) nu intămpină probleme. "Studiile realizate de BERD, BEI, ISPA pentru proiectele executate de ei nu au fost refăcute niciodată. Acolo, totul merge ca pe roate, se apucă de treabă imediat ce au studiul gata", a declarat Maria Capră. "Noi avem grijă de banii publici. Din diferite motive nu au mai fost bani pentru execuţia proiectului. Ba nu am avut legea pusă la punct, ba nu au fost bani pentru exproprieri, ba oamenii nu vor să plece etc.", a declarat Maria Capră.

Cheltuieli neprevăzute

Pe lista cu studiile de fezabilitate ce datează de căţiva ani buni am găsit completarea centurii Bucureşti, autostrada centura Bucureştiului, autostrada Bucureşti - Braşov, centura Ploieşti Vest, modernizarea mai multor drumuri etc. Pentru reactualizarea studiului de fezabilitate a unui tronson al autostrăzii Transilvania, care face legătura intre Braşov şi Borş, s-au plătit 200.292 lei noi. Din cauza unor cheltuieli neprevăzute iniţial, costurile de construcţie ale Autostrăzii Bechtel s-ar putea dubla, ajungănd la 4 miliarde de euro. "Este posibilă o dublare a costurilor. Sigur este faptul că proiectul va costa mai mult pentru că in studiul de fezabilitate nu au fost prevăzute mai multe costuri. De exemplu, nu a fost prevăzut viaductul de trei kilometri intre Suplacu de Barcău şi Borş, care va costa 60 de milioane de euro", a spus Mihai Grecu, directorul general al CNADNR.