Banii IMM-urilor, blocati de saracie

Din 168 de proiecte de investitii sustinute de Ministerul Integrarii Europene (MIE), in programul de dezvoltare a oraselor prin stimularea intreprinderilor mici si mijlocii, deocamdata numai 25 au reusit sa primeasca banii.

Reprezentantii MIE afirma ca, in afara de nerespectarea procedurilor, cauza principala a proportiei limitate de finantari nerambursabile (granturi) virate pana la 5 august consta in dificultatile cofinantarii din resurse proprii a proiectelor.

Programul "Dezvoltarea oraselor prin stimularea activitatilor intreprinderilor mici si mijlocii" a pus la bataie 405 miliarde de lei de la bugetul statului, pentru a finanta 50% din cheltuielile eligibile ale unor proiecte de investitii ale IMM-urilor. Sase miliarde este suma cuvenita Agentiilor de Dezvoltare Regionala (ADR) pentru asistenta tehnica. Din cele 399 miliarde lei ramase, in urma celor doua licitatii de proiecte s-au contractat 389 miliarde lei (contributia MIE). Pana la 5 august 2004, s-au platit numai 28 miliarde lei.

OFERTA. Dupa "metoda decontului", programul a finantat achizitionarea de utilaje, instalatii, echipamente (nu si autovehicule), precum si servicii de reabilitare a cladirilor necesare dezvoltarii activitatii. Suma minima pentru o solicitare este 350 milioane lei, iar cea maxima - 3,5 miliarde. Nu este interzisa folosirea creditelor la constituirea resurselor proprii, prin care, integral in numerar, trebuie sa se acopere cel putin 50% din costuri. Titularii celor 158 de proiecte trebuie sa trimita ADR din raza lor cererea de plata, insotita de documentele justificative aferente (facturile de achizitie si documentele care atesta respectarea OUG nr. 60/2001 privind achizitiile publice). ADR verifica documentele si, eventual, realitatea de la fata locului si trimite cererea de plata la MIE, in termen de 10 zile. Multi solicitanti, datorita capacitatii de autofinantare limitata, nu au facut fata situatiei.

CEREREA. In timp ce lucratorii MIE observa ca, din dorinta de a acumula un punctaj cat mai ridicat pentru licitatie, intreprinzatorii s-au angajat la contributii proprii peste puterile lor, acestia se plang de durata si procedura prea greoaie prin care ei insisi trebuie sa compare mai multe oferte de echipamente. "Programul este conceput dupa rigorile de finantare ale UE", dau replica oficialii. Timpul preseaza si scad sansele ca si celelalte contracte de finantare nerambursabila sa se materializeze prin viramente. Potrivit datelor preliminare ale MIE, intr-adevar, peste 30% dintre solicitanti s-au angajat sa acopere din propriile resurse peste 55% din cheltuielile eligibile si doar 20% au preferat sa nu riste sa-si asume cheltuieli mai mari decat ii tine punga. 20% dintre firme au solicitat maximul de finantare de 3,5 miliarde de lei, iar 48% au vrut peste 3 miliarde fiecare. La extrema cealalta, numai 15% au avut pretentii de granturi mai mici de un miliard.

CE CASTIGA? Cercetand obiectul proiectelor se poate contura si prin ce domenii programul contribuie la dezvoltarea oraselor. Se remarca proportia de 21% din proiecte care vizeaza domeniul prelucrarii lemnului, in majoritatea cazurilor - productia de materiale pentru constructia de locuinte. Investitiile tehnologice ale firmelor de constructii insesi se situeaza pe pozitia a doua, cu 18%. Se cheltuiesc pentru betoniere, linii de prefabricate, dar si pentru linii de case de vacanta. Obiectivele turistice concentreaza 15% dintre proiecte (hoteluri, "popasuri", vile etc.). Printre proiectele inedite se pot aminti cel privind exportul de stupi si cel de retehnologizare a productiei de blanuri.

CAMPIOANE

Repartitia teritoriala da seama despre potentialul de dezvoltare a fiecarei zone. Judetul Valcea are cele mai multe proiecte (14%), Ilfovul o urmeaza cu 9% (7% numai in Buftea), Prahova si Harghita cu cate 8% (7% numai la "polul frigului", Ghoerghieni). Exista judete care nu propulseaza decat cate un singur oras, de pilda Sovata in Mures, Tusnad in judetul Satu-Mare, si Solca in judetul Suceava.

CRESTERE

Asistenta financiara acordata prin Programul MIE a vizat proiectele de investitii ale IMM care isi desfasoara activitatea in localitatile urbane caracterizate de rang III, conform Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national, din afara zonelor de restructurare industriala (HG nr. 399/2001) si a zonelor defavorizate. Au fost eligibile activitatile de industrie prelucratoare (cu exceptia bauturilor alcoolice, a produselor din tutun, explozivilor etc.), de intretinere si reparare a autovehiculelor, din domeniul hotelier si cel al serviciilor). Nu s-a finantat lohn-ul.